În timp ce Republica Moldova se confruntă cu problema lipsei brațelor de muncă, școlile profesionale din țară abia de mai supravețuiesc din cauza numărului mic al tinerilor care aleg să-și continue studiile în aceste instituții, mai ales când vine vorba de o profesie în domeniul agricol.
Cel puțin asta susține directorul adjunct al Școlii Profesionale din Cimișlia, Tudor Pozneac. Acesta ne-a spus că, numeroasele probleme cu care se confruntă sectorul agricol din țară fac ca specialitățile agricole să fie din ce în ce mai puțin solicitate de către tineri.
„Activez în cadrul acestei instituții din anul 1986. Din meseriile agricole avem la moment doar tractoriști în producția agricolă. Cu părere de rău, nu putem spune că avem foarte mulți doritori de a studia această meserie. Mai mult, cu 2-3 ani în urmă chiar aveam probleme cu completarea grupei, dar dat fiind faptul că s-au optimizat 2 școli profesionale, una din Hâncești și alta din Taraclia, care aveau aceste meserii, avem un flux de doritori și din aceste raioane. Aceasta, într-un fel ne menține și reușim să completăm grupa, care are până la 25 de studenți”.
Pentru ca meseriile agricole să devină atractive ar fi nevoie de mai multe schimbări, inlusiv în ceea ce privește susținerea producătorilor care deja au o afacere, a menționat Tudor Pozneac.
„Multiplele probleme cu care se confruntă agricultura din Moldova fac mai puțin atractive meseriile date. Finanțarea foarte mizeră, subvențiile care se achită sunt insuficiente, incomparabile cu cele din România de exemplu, nemaivorbind de alte state dezvoltate. Inclusiv salariile mici. În general consider că, agricultura de la noi are nevoie de elaborarea și implementarea unor programe de investiții, astfel ca producătorii să fie susținuți în activitatea pe care o dezvoltă. Se face câte ceva, dar e foarte puțin. Un fermier de la noi trebuie să muncească vreo 20 de ani peste hotare ca să poată să-și procure un tractor sau un utilaj modern”.
În mare parte, studenții după absolvire se angajează la întreprinderi și gospodării mici din regiune, deși o parte dintre ei aleg să plece peste hotare.
„Mai mulți producători au tehnică veche în dotare, rezistă doar cei care au avut posibilitatea să procure tehnică modernă. Avem un agent economic cu care colaborăm și care ne oferă posibilitatea de a petrece practica pe tehnica pe care o are în gospodărie”.
Însă, cea mai mare provocare atât pentru profesori, cât și pentru tineri este faptul că la școală lipsesc utilaje și tractoare, cel puțin funcționale.
„Tehnica pe care o are școala în dotare este foarte veche, nefuncțională. Pregătim tractoriști, dar cu tehnică pe care mi-e rușine să-i numesc marca. Avem oportunități extraordinare, deținem peste 100 de hectare de gospodărie didactică, dar nu avem tehnică ca să putem prelucra acest pământ și totodată, să-i învățăm pe studenți cum se lucrează. În anul curent, am decis să încercăm cu forțele proprii să prelucrăm acest pământ. Din școlile care au fost optimizate am adus ceva tehnică, pe care am reparat-o și ne-am avântat să pregătim solul. Dar fiindcă a fost o iarnă destul de complicată, din cauza că solul era foarte uscat, toată tehnica s-a defectat. Până la urmă am rugat agentul economic să ne ajute să prelucrăm pământul și am reușit să semănăm 100 de hectare de floarea soarelui. Fără tehnică funcțională școala profesională nu poate să pregătească specialiști calificați gată să activeze în întreprinderi moderne. În ultima perioadă se tot vorbește se învățământul dual, dar nu avem așa de mulți agenți economici care să dețină tehnică performantă. Sau noi fortificăm pe plan tehnic școala profesională, sau rămânem doar cu săli frumoase, cu gazoane și flori, dar fără tehnică și fără studenți. Am citit un articol recent, în care se spunea că în China prima tehnică modernă care apare este distribuită în școli, iar la noi cum e?… Ar fi foarte bine dacă ar exista un program de asigurare a școlilor cu utilaje și tehnică pentru instruirea practică. Materialele didictice nu necesită investiții atât de mari, dar instruirea practică și mai ales în agricultură chiar e o problemă destul de mare”.
Desigur că în acest lanț există foarte multe alte probleme, de exemplu numărul de absolvenți.
„Mai mult de jumătate din numărul total al absolvenților pe care îl avem în regiune pleacă pe la colegii, o altă parte rămâne în liceu și un număr foarte mic aleg să meargă la o școală de meserii. Altfel spus, factorul demografic ne joacă festa”.
Nici agenții economici nu manifestă interes pentru a investi în viitorii angajați calificați, iar aceasta este la fel o problemă majoră, susține directorul adjunct.
„Agenții economici din teritoriu, cu părere de rău, nu sunt deschiși spre colaborare, cu o mentalitate învechită așteptă să vină specialiști pregătiți, dar fără implicarea lor. Ei nu privesc în perspectivă ca să se asigure cu specialiști pregătiți și susținuți de ei, nu mai vorbesc să le ofere un suport financiar, bursă, astfel ca tânărul să se îndrăgostească în această profesie. Și agenții economici nu ar avea probleme cu fluctuația cadrelor, dar nu există la moment o înțelegere a acestui fapt. Evident că și tinerii atunci când absolvesc caută un loc mai bine plătit, iar de cele mai multe ori, aceste locuri sunt peste hotare. Agenții economici trăiesc cu ziua de azi, nu lucrează în perspectivă, în mare parte”.
Ca să se schimbă lucrurile avem nevoie de o abordare sistemică, avem nevoie de stabilitate și creștere economică, a mai adăugat Tudor Pozneac.
Comentarii