După crizele energetice din 2022, energia a devenit tot mai importantă în agricultură, influențează direct costurile și poate decide cât de stabil funcționează o afacere de la un sezon la altul.
De aceea, energia verde este despre reziliență și predictibilitate pentru afaceri agricole și infrastructura post-recoltare: irigare, depozite frigorifice, linii de sortare, ambalare și logistică.
Presiuni asupra sectorului de fructe
Pe acest fundal, costurile ridicate de producție, volatilitatea pieței și riscurile climatice pun presiune tot mai mare pe sectorul de fructe, iar în acest context, competitivitatea nu se decide numai în livadă, dar și în zona de reglementare.
În 2025, una dintre cele mai importante intervenții de lobby și advocacy ale Asociației Moldova Fruct a vizat un subiect aparent tehnic, promovarea activității prosumatorilor din energie din surse regenerabile, cu impact direct asupra costurilor de producție în horticultură.
Modificări legislative relevante
În perioada martie–august 2025, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat modificări legislative relevante pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol.
Printre cele mai importante pentru membrii Moldova Fruct se numără modificările la Legea nr. 10 din 26.02.2016 privind energia din surse regenerabile, aprobate la 19 iunie 2025.
Problema plafonării și soluția propusă
Miza a fost modificarea unor prevederi legislative (HG 401/2021), care afectau calitatea de prosumator. Astfel, în urma intervențiilor Moldova Fruct și a dialogului eficient cu autoritățile, a fost propus introducerea unor excepții și anume:
Prosumatorii cu avize emise anterior modificărilor din 18.01.2024, validate tehnic de ANRE și OSD (operator sistem de distribuție), să fie exceptați de la plafonul calculat și să beneficieze de remunerare pentru întreaga capacitate aprobată în avizul de racordare (dar nu mai mare de 200 kW).
Această ajustare a eliminat o problemă care, la nivel agregat, lăsa nevalorificată o parte semnificativă din capacitatea instalată a producătorilor.
Potrivit contextului invocat de Asociație, era vorba de aproximativ 4 MW care riscau să nu fie remunerați, cu pierderi estimate de peste 5 milioane de lei anual.
Analiză tehnică și argumentare economică
Intervenția Moldova Fruct s-a bazat pe cazurile semnalate de membrii care investiseră în sisteme fotovoltaice și riscau pierderi din cauza plafonării capacităților.
Pentru a susține demersul cu argumente tehnice și economice, Asociația Moldova Fruct a solicitat în ianuarie 2025 o analiză de specialitate de la experți din domeniul energetic privind impactul noilor prevederi asupra producătorilor agricoli.
Mihail Lupu, șef al Laboratorului Eficiență Energetică și Surse de Energie Regenerabilă din cadrul Institutului de Energetică UTM:
Problema a apărut în contextul tranziției de la schema de sprijin prin contorizare netă la facturare netă, odată cu modificările aplicate Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
În practică, pentru mai mulți producători care obținuseră avize de racordare și își planificaseră investițiile în baza unor capacități aprobate, a intervenit ulterior plafonarea capacității individuale.
Asta a însemnat că o parte din puterea instalată nu mai putea fi valorificată conform calculelor inițiale, iar fluxurile de venit estimate pentru recuperarea investițiilor au fost afectate.
Mihail Lupu, șef al Laboratorului Eficiență Energetică și Surse de Energie Regenerabilă din cadrul Institutului de Energetică UTM:
La solicitarea Asociației Moldova Fruct, am realizat, împreună cu colegii, o analiză tehnică și economică privind impactul acestor plafonări asupra prosumatorilor din horticultură. Propunerea noastră a fost ca, pentru investițiile pornite în baza avizelor deja emise anterior până la 01.01.2024, capacitatea să fie recunoscută în cuantumul stabilit inițial în avizele de racordare. Această abordare a fost importantă atât pentru protejarea investițiilor făcute cu bună-credință, cât și pentru coerența tranziției verzi asumate de Republica Moldova.
Energia fotovoltaică în ferme: reducerea costurilor
Pentru membrii Asociației, panourile fotovoltaice sunt soluții de reducere a costurilor și de asigurare a consumului propriu de energie.
Dorin Nedelciuc, director Zgura Agro SRL:
„Noi am investit în sisteme fotovoltaice ca să putem gestiona costurile, nu ca să facem speculații pe piața energiei. În agricultură, mai ales în ultimii ani, influența noastră asupra prețului de vânzare este foarte mică, iar singura zonă unde putem interveni este eficiența costurilor.
În cazul nostru, consumul mare de energie vine din irigare, avem livezi și culturi de câmp, iar stația fotovoltaică a fost gândită exact pentru autoconsum, ca să reducem povara facturilor și să facem afacerea mai stabilă”.
Investiții afectate de schimbările de legislație
Tot producătorul de fructe, descrie și efectul schimbărilor de legislației asupra unei investiții deja lansate:
„Investiția a fost făcută cu plan de afaceri, aviz de racordare și credit contractat, pornind de la regulile existente la acel moment. Când regulile s-au schimbat în timpul implementării, calculele economice au fost date peste cap.
De aceea, pentru noi, rezultatul demersurilor Asociației nu au înseamnă «cât am câștigat», ci «cât nu am pierdut». În cazul nostru, vorbim de pierderi evitate de ordinul sutelor de mii de lei pe an, în funcție de sezon și de volumul de irigare.”, a mai menționat Nedelciuc.
Pentru a ilustra impactul economic al schimbării legislative, specialiștii au venit și cu un exemplu de calcul.
Ion Rudei, cercetător științific în cadrul Laboratorului Eficiență Energetică și Surse de Energie Regenerabilă din cadrul Institutului de Energetică a UTM:
„Capacitățile instalate diferă de la un producător la altul, deci este dificil să vorbim despre o medie valabilă pentru toți. Dar, ca exemplu concret, am analizat cazul unui producător care avea o capacitate instalată de 180 kW, iar după plafonare i-au fost recunoscuți doar 80 kW, ceea ce înseamnă că aproximativ 100 kW de putere instalată rămâneau nevalorificate de prosumator.
Dacă transformăm acest exemplu în cifre, vorbim de circa 120.000 kWh pe an, iar la un preț estimativ de 1,4 lei/kWh rezultă o ratare de venit de cel puțin 170.000 de lei anual. Cu alte cuvinte, impactul nu era unul teoretic, ci unul direct, care afecta recuperarea investiției și stabilitatea financiară a prosumatorului”.
Pierderi majore pentru producători
Tatiana Pavliuc, fondatoare Plaiul Bârlădean SRL:
„Am instalat un sistem fotovoltaic în 2024 și am dat centrala în exploatare în septembrie același an. Până la modificarea Legii nr. 10, surplusul de energie se prelua fără plată, consumam cât reușeam, iar restul se prelua in mare parte gratis (58%).
Din estimările noastre, aceasta a însemnat pierderi financiare anuale de circa 500–600 de mii lei. După schimbările din 2025, datorită eforturilor Asociației și consultanților implicați, surplusul de energie se achită la prețul calculat pentru toată cantitatea măsurată. Pentru o agricultură bazată pe irigare, frigidere și sisteme post-recoltare, modificare este majoră”.
Un model de advocacy eficient
Nadejda Russu, director lobby și advocacy, Asociația Moldova Fruct:
„Considerăm că succesul obținut în corectarea Legii nr. 10/2016 reprezintă un caz relevant de intervenție profesionistă, bazată pe parteneriate constructive și argumente tehnice bine documentate. Știam că nu putem merge în fața autorităților doar cu obiecții, fără soluții.
Argumentul nostru principal a fost unul de bun-simț juridic și economic: un investitor care și-a planificat afacerea pe baza unor reguli clar definite nu poate fi penalizat retroactiv. Aducem mulțumiri reprezentanților Institutul de Energetică, Ministerului Energiei și Comisiei parlamentare. Apreciem deschiderea fermierilor care au avut încredere să semnaleze problema și să ne ofere documentele necesare pentru a pregăti dosarul de modificare legislativă. Vom continua să monitorizăm situația în domeniul sistemelor agrivoltaice și vom interveni ori de câte ori drepturile membrilor noștri sunt încălcate. Aceasta este menirea unei asociații de profil agricol: să fie vocea mediului de afaceri în fața decidenților”.
Analiza la baza căreia a fost elaborat demersul Asociației a fost realizată cu sprijinul Elveția (Swiss Cooperation in Moldova) și organizația Helvetas Moldova, prin Proiectul OPTIM.
Comentarii