Peste 100 de fermieri au participat, miercuri, 26 februarie, la prima ediție a Conferinței Internaționale Balcanice No-Till, unde oameni de știință și fermieri din șapte țări au prezentat experiența de cercetare și rezultatele obținute în urma practicării No-till.
Evenimentul a fost organizat de către Dialog Expert, iar Vadim Chetrari, unul dintre fondatorii companiei, a menționat că, fiecare an este tot mai dificil și vine cu tot mai multe provocări pentru care sunt necesare soluții eficiente.
„Aplicarea unor tehnologii care ar ajuta fermierii să economisească resursele precum energia, umiditatea, solul devine o necesitate tot mai stringentă. Conștientizând acest fapt, am decis să invităm experți, oameni de știință, cercetători, dar și producători agricoli din țară, dar și de peste hotare, care de mai mulți ani practică agricultura conservativă, să se expună și să prezinte rezultatele pe care le-au obținut, dar și recomandările pe care le au pentru cei care doresc să implementeze tehnologia No-Till”.
Printre cele mai remarcabile subiecte abordate de speakeri au fost:
- specificul protecției plantelor
- utilajele și echipamente agricole cele mai recomandate
- modalități de atenuare a impactului schimbărilor climatice
- importanța biodiversității
- gestionarea rațională a resurselor
- etapele tranziției de la agricultura convențională spre agricultura conservativă.
Vasile Șarban: Agricultura conservativă este viitorul pentru Republica Moldova pentru cultura mare
Vasile Șarban, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a remarcat că, în Republica Moldova sunt peste 400 de agenți economici care au apelat la proiectele de investiție pentru a aplica tehnologia No-Till în propriile exploatații, tranziția fiind absolut necesară în contextul schimbărilor climatice.
„Este important că participă nu doar producătorii agricoli, dar și partenerii care vin cu suport, tehnologii, echipamente și utilaje pentru agricultura conservativă. Tehnologia No-Till se bazează pe trei piloni: minimizarea trecerilor pe teren, respectarea asolamentului (minim 5-7 culturi) și acoperirea solului cu resturi vegetale.
Spre regret, nu toți dintre fermierii care au apelat pentru suport au continuat să practice No-Till. Astfel că, la moment, avem circa 130-150 de mii de ha incluse în acest sistem. Totuși, în condițiile schimbărilor climatice ne-am dori ca numărul fermierilor care aplică această tehnologie să crească”.
Oficialul a mai spus că, prin intermediul Proiectul MAC-P „Managementul durabil al terenurilor”, statul a oferit finanțare fermierilor care au procurat tehnică, utilaj agricol destinat agriculturii conservative.
„Agricultura conservativă este o metodă care ar asigura producătorul agricol cu un venit, ar asigura dezvoltarea localităților rurale, dar și o dezvoltare a întregii țări. Îndemnăm fermierii să practice cu încredere acest tip de agricultură, dar mai întâi de toate să înțeleagă că rezultatele nu vor apărea imediat. Agricultura conservativă este viitorul pentru Republica Moldova pentru cultura mare”.
Tudor Robu, FAO: Conferința Internațională Balcanică No-Till – un parteneriat cu toți actorii implicați
Tudor Robu, reprezentantul adjunct al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură FAO în Republica Moldova, a menționat că organizația susține și promovează tehnologiile prietenoase mediului.
„Suntem bucuroși să fim prezenți la Conferința Internațională Balcanică No-Till și să susținem prezentarea inovațiilor și tehnologiilor noi în domeniul agriculturii conservative. Astfel, facem un parteneriat cu toți actorii care sunt implicați în transferul acestor cunoștințe, experiențe și tehnologii. Așteptăm ca să fie organizate noi loturi demonstrative, unde vor fi prezentate beneficiile acestor tehnologii, iar restul fermierilor le vor putea analiza și prelua”.
Tranziția la agricultura conservativă în Republica Moldova se produce foarte lent, și aceasta din cauza a două aspecte. În primul rând, pentru că oamenii s-au obișnuit că resursele naturale și inputurile agricole sunt accesibile și nu în ultimul rând, pentru că această tehnologie este destul de costisitoare.
Răzvan Avram: Agricultura conservativă, o soluție pentru a face față la provocări
Răzvan Avram, fermier din Vrancea, ferma Green Agro, care are în gestiune circa 3600 de ha, toate în sistemul No-Till, a fost unul dintre speakerii evenimentului.
„Ce prezentăm, practic nimic nou, doar normalitatea care ar trebui să fie la moment, pentru că toate costurile de intrare în fermă, de la mașini, utilaje, forțe de muncă, inputuri și altele au crescut de trei ori, iar prețul cerealelor este ca acum 10 ani. Și atunci marja de profitabilitate nu mai există. Mai mult decât atât, avem și schimbările climatice care, vrem nu vrem, ne-au afectat și ne afectează din ce în ce mai mult și ciclicitatea aceasta atmosferică nu mai este valabilă.
În această situație, decât să așteptăm clima bună, mai bine facem noi ceva ca să ne îmbunătățim practicile, profitabilitatea. Experiența pe care am acumulat-o a venit din necesitate, pentru că lucrurile la noi în zonă au stat atât de rău, încât a trebuit să adoptăm No-Till”.
Veaceslav Ciornîi: Pentru multe probleme în agricultura durabilă, natura e cel mai bun remediu
Veaceslav Ciornîi, fermier din nordul Moldovei, cu o vastă experiență în agricultura durabilă, care practică sistemul No-till pe o suprafață de 2200 de hectare de 18 ani, și-a împărtășit experiența alături de alți vorbitori în cadrul evenimentului.
„În agricultura conservativă nu există reguli stricte, care să funcționeze la toți producătorii. Cei care aleg să practice această tehnologie trebuie să analizeze foarte bine condițiile din regiune, dar și din propria gospodărie, pentru că unele recomandări sunt valabile, altele nu vor oferi rezultatele așteptate.
După mai mulți ani de aplicare a principiilor agriculturii conservative am început a observa primele schimbări pozitive: acumularea substanței organice în sol, îmbunătățirea structurii solului, au apărut microorganisme. Pentru multe probleme, cea mai optimă variantă este „să lași totul să regleze natura”. La moment, există foarte multă informație pe care fermierii trebuie să o studieze și să o adapteze conform condițiilor din propria fermă”.
Recomandarea tuturor experților din România, Ucraina, Bulgaria, Franța, Spania, Slovacia, Lituania și Moldova prezenți la eveniment a fost ca fermierii să studieze și să se informeze cât mai mult despre principiile sistemului No-Till, să nu le fie frică să experimenteze, pentru că soluția optimă pentru problemele cu care se confruntă este agricultura conservativă.
