În 2024 exporturile Republicii Moldova pe cale navală au înregistrat o creştere cu circa 13,8% în volum față de 2023, cu 781 de nave ce au transportat peste 1,5 milioane tone, arată o analiză a expertului Iurie Rija, notează mold-street.com.
Comparativ cu anul 2022 creşterea este cu peste 50%, ceea ce arată importanța crescândă a activității portuare pentru comerțul extern al Moldovei, în special pentru cereale și oleaginoase.
Exportăm în special materie primă
Cea mai mare cotă din mărfurile exportate o deţin cerealele şi oleaginoasele – cu o pondere de 82%.
Astfel 416 de nave au transportat grâu, ceea ce a reprezentat o cantitate totală de 684.000 tone, echivalent cu o creștere de 39% față de 2023 şi o cotă de 45,5% din volumul total de mărfuri exportate anul trecut pe cale navală.
Chiar dacă s-a redus cu circa 22% faţă de 2023, pe locul doi s-a situat exportul de porumb cu o cantitate de peste 214.000 tone (peste 14,2%) transportate pe 64 de corăbii.
Floarea-soarelui, un alt produs agrciol important, a înregistrat o creștere pronunțată a exporturilor, cu 134 corăbii, transportând 210.000 tone (14% din total), de 4 ori mai mult decât anul precedent.
În schimb exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au prăbuşit, înregistrând o scădere de circa două ori la 124.000 tone (39 de corăbii), comparativ cu 101 corăbii sau 242.000 tone în 2023.
De asemenea, exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 46% la 79.000 tone (23 de corăbii), iar peleții de floarea-soarelui și DDGS au avut volume aproape neglijabile.
Fenomen alarmant
„Tendința dată se explică prin scăderea rentabilității procesării produselor agricole în favoarea exportului de materii prime brute – un fenomen alarmant pentru economia națională, iar prăbușirea exporturilor de produse agricole procesate ridică întrebări cu privire la viabilitatea pe termen lung a unei economii bazate pe exportul de materii prime brute”, constată Iurie Rija.
Cea mai semnificativă creştere a exporturilor s-a atestat la deşeurile de metale (fier vechi), care au constituit 36.371 tone, de trei ori mai mult ca în 2023, dar cu puţin peste rezultatul din 2022.
Dar cota acestui export este una nesemnificativă – circa 2,4% din total.
Analiza relevă că exporturile au fost efectuate de două porturi: Portul Internaţional Liber Giurgiulești (gestionat de o companie deţinută prin paradisul fiscal Cipru de BERD) și portul de stat Ungheni.
Astfel se atestă o specializare distinctă a fiecărui port în cadrul exporturilor pe cale navală din Republica Moldova.
Datele arată că portul Giurgiulești a gestionat un volum mai mare de mărfuri, cu un total de 988.500 tone și 345 de corăbii, în timp ce portul Ungheni a contribuit cu 513.700 tone și 436 de corăbii.
Circa 99% din exporturile prin portul Ungheni au fost cereale şi oleaginoase, în timp ce la PILG – circa 74%.
Anterior exportul de cereale din Moldova se făcea prin Ucraina
De notat că în 2021, circa 70% din toate exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova s-au făcut prin porturile ucrainene, în special portul Reni de la Dunăre și doar 18% prin Portul Giurgiulești.
Războiul agresiv al Rusiei în Ucraina și blocada maritimă impusă de Rusia în 2022, au forţat traderii din Republica Moldova să caute alte căi de export, inclusiv au majorat livrările prin Portul Giurgiulești.
O astfel de situația era explicată de specialiști şi prin faptul că grupul Trans-Oil deține o poziție monopolistă în Portul Internațional Giurgiulești, iar accesul restului traderilor este limitat prin diverse măsuri: de la anunțuri că nu dispun de capacități, la termene mari pentru transbordare.
În același timp, în portul Reni aveau capacități de stocare și transbordare mai mulți exportatori din Moldova: Trans-Oil, Rusagro, Agrostoc, Cristi-Valg, dar și cei din regiunea transnistreană.
Comentarii