Raionul Drochia este bogat în agricultori cu valori înalte. Ne-am convins de acest lucru încă când i-am cunoscut pe soții Tudor și Maria Darii, unicii producători de legume certificate eco din țară, iar recent, Svetlana și Victor Bîrnaz ne-au relatat povestea lor, mult prea frumoasă pentru a fi trecută cu vederea.
Și-au lansat afacerea în agricultură acum 20 de ani, iar peste ceva timp au înțeles că nu fac ceea ce-și doresc cu adevărat și au schimbat radical modul de producere. Struguri de masă și căpșune sunt crescute anual într-o seră din satul Chetrosu, doar că nu tradițional, ci în sistemul ecologic. Astfel, aceștia au ajuns să fie unicii producători de struguri eco din țară.
„Acum 20 de ani în urmă am lansat o afacere în agricultură, după care am înțeles că aș putea produce mult mai bine, ecologic. În 2012 am depus cererea pentru certificarea organică, iar în perioada 2013-2016 am trecut perioada de conversie. Am plantat vița de vie în seră în anul 2013, iar între rânduri drept cultură intercalată am decis în 2016 să cultiv căpșunul. Eu cred că este absolut necesar să te certifici, fiecare vânzător de pe piață poate spune că producția e eco, dar cine știe cum e de fapt. Mai ales că, consumatorii de la noi nu au încredere în produse și este greu să-i convingi și cu certificat, nemaivorbind fără. Metoda aceasta de a crește și îngriji plantele este un mod de viață, iar acum, având și nepoței, îmi doresc ca aceștia să consume tot ce-i mai bun. Dispunem de un lot de teren de 0,93 hectare, o parte din care este întreținut ca ogor negru, iar pe suprafața de 0,23 hectare sunt construite sere bloc pentru vița de vie și căpșune”.
Au plantat peste 50 de soiuri de viță de vie din întreaga lume
„Ținând cont de faptul că în agricultura ecologică arme de luptă cu bolile sunt mai puține, am optat pentru soiul de căpșun Corona, după ce am testat mai multe și am înțeles că acesta este cel mai bun. La vița de vie încă nu ne-am determinat care soiuri sunt favorite, dar am reușit să plantăm peste 50, aduse din toate colțurile lumii. O parte din ele deja au intrat pe rod, iar restul le testez cum se vor comporta. Așteptăm încă 3-4 ani pentru a vedea care vor fi rezultatele acestor soiuri. Dacă e să vorbim de cheltuieli, acestea sunt mai mari comparativ cu sistemul convențional, deoarece practic toate lucrările sunt realizate manual. Vița de vie necesită îngrijire specială, realizarea operațiunilor în verde la timp. Aplicăm stropiri cu sulfat de cupru sau zeamă bordoleză, care sunt admise în agricultura eco. Am observat un lucru, dacă nu neglijăm vreo lucrare, fie vorbim de tăieri, ciupitul, cârnitul sau normarea încărcăturii la vița de vie, planta este sănătoasă, mai viguroasă și nu este atacată de boli. Tăierile la vița de vie le realizez singur, deoarece este un procedeu complicat și necesită cunoștințe”.
Au instalat baterii solare și acumulează apa din precipitații
„Pentru a asigura nutriția plantelor compostăm toate resturile vegetale rămase. Toamna strângem frunzele, lăstarii. Evident, vorbim de cele ce nu au simptome de boli. Astfel, întoarcem solului ceea ce îi aparține. Totodată, colaborăm cu o fermă din regiune care ne furnizează gunoi de grajd de calitate și aplică bunele practici de întreținere a animalelor. Utilizăm și gunoiul de păsări din propria gospodărie. Solul este bogat și dacă-i oferi puțină dragoste, te răsplătește cu roade foarte gustoase. La necesitate terenul este prelucrat cu freza electrică, deoarece am optat pentru energia verde și am instalat și câteva baterii solare. Pentru a acumula apa de ploaie ce cade pe sere, am construit un bazin cu capacitatea de 300 m³. Această apă este utilizată mai apoi la irigare. Solul este acoperit cu mulci. Încercăm să valorificăm la maxim ceea ce ne oferă natura, fără a neglija necesitățile acesteia”.
Și pentru construcția serei producătorul a optat pentru materiale cu proprietăți deosebite. Astfel, pelicula nu permite pătrunderea razelor ultraviolete, susține acesta. Totodată, și pentru dăunători identifică soluții speciale.
„Un dăunător care ne-a creat probleme la cultura căpșunului este musculița de seră. Am fost nevoiți să prindem insecta cu ajutorul unor aspiratoare. Am cultivat 3 ani la rând această cultură și pentru a evita dezvoltarea organismelor nocive, urmează să defrișăm căpșunul și, timp de trei ani de zile, să lăsăm solul să se odihnească”.
Își doresc ca strugurii și căpșunele eco să ajungă pe mesele consumatorilor din România
„Comercializăm strugurii la marketurile din raionul Drochia, la piața de la Bălți, dar și la piața EcoLocal din Chișinău. Ne dorim foarte mult să ne certificăm la o organizație internațională, pentru a realiza exportul în România. Însă este costisitor, de aceea, ne propunem mai întâi să majorăm suprafața serelor, pentru a produce cantități mai mari și a recupera cheltuielile. Avem costuri mai mari pentru întreținere, de aceea comercializăm cu un preț practic dublu decât cel pentru strugurii și căpșunele crescute convențional. Mi-aș dori mult, să reușim să extindem suprafața serelor până la 0,93 hectare pe care le avem, dar sunt necesare investiții mari”.
I-am întrebat pe eroii noștri, care au fost erorile comise sau problemele pe care acum le-ar fi putut evita.
„Cea mai mare greșeală pe care am făcut-o, este aceea că am început prea târziu să practicăm agricultura ecologică. Aș vrea să le pot spune tuturor tinerilor: inițiați afaceri acum, cât aveți forțe. Dacă am reușit noi, voi la sigur veți avea și mai mult succes. Ne dorim cu adevărat să asigurăm consumatorii cu ceva bun, sănătos, să-i vedem mulțimumiți de produsele noastre. Efortul pe care îl depunem zi de zi este contribuția noastră pentru a dezvolta o generație sănătoasă, nu pentru a obține profit. De aceea și susțin – agricultura ecologică vine din suflet, iar pentru noi a devenit un cult. Nu pot recomanda o astfel de afacere celor ce nu-și doresc singuri o schimbare spre bine. Ne ajută și copii, realizând unele lucrări”.
Își doresc să vândă într-o rețea de magazine ecologice
„Ar fi perfect să fie lansată o rețea de magazine ecologice, unde am putea realiza recolta. Cred că, și statul ar trebui să se implice. Noi, spre exemplu, nu putem beneficia de o parte din subvenții, deoarece comercializăm singuri pe piața locală, chiar dacă prezentăm factura. Este o problemă majoră, mai ales pentru producătorii mici de fructe ușor perisabile, nu putem aduna cantitatea suficientă la timp pentru a o vinde unui furnizor. Am încercat să comercializă în supermaketurile din țară, însă acestea nu au rafturi special destinate produselor eco și consumatorul nu poate percepe de ce este această diferență de preț și care sunt fructele eco”.
Producătorii susțin că își doresc:
„…să stimuleze copii să rămână în țară, demonstrându-le astfel că se poate”!
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
