Perioada fătărilor la oi revine, de regulă, la a doua jumătate a iernii. Cel mai frecvent ovinele se descurcă cu acest proces fără implicația umană. Totuși, parturițiile pot fi controlate și dirijate, evitând astfel o parte din complicațiile posibile.
Gestația ovinelor durează în medie 150 de zile, cu limite cuprinse între 144 și 155 de zile.
Cunoscând perioada însămânțărilor și a posibilei fecundații, se calculează data fătărilor și se asigură o asistență sporită în această perioadă, pentru a putea urmări și înlătura complicațiile survenite.
O bună furajare o oilor gestante, în special în a doua jumătate a gestației, joacă rol primordial în sănătatea acestora, în buna dezvoltare a fetușilor și obținerea mieilor viabili și sănătoși, precum și în derularea adecvată a fătărilor, cu complicații minime.
Aflați și cum hrănim mieii pentru o creștere rapidă și sănătoasă.
Vedeți în acest articol detalii despre:
- Furajarea oilor în gestație;
- Probleme legate de furajarea incorectă a oilor gestante;
- Profilaxia avorturilor de origine infecțioasă;
- Îngrijirea și nutriția oilor după fătare.
Furajarea oilor în gestație
În primele luni de gestație, oile încă utilizează rezervele de grăsime acumulate în perioada de vară. Dacă în lunile septembrie-decembrie se asigură o furajare adecvată, aceste rezerve rămân constante până la fătare.
Până în luna a 4-a de gestație, oile se hrănesc zilnic cu 1,5-2 kg de fân și 2-2,5 kg de coceni sau tulpini de leguminose.
Perioada critică, în care are loc creșterea rapidă a fetușilor, este luna a 4-a – a 5-a, care se consideră gestație avansată.
Datorită dimensiunilor corporale, produșii de gestație limitează capacitatea de ingerare a nutrețurilor de către oile mame. În acest moment, obligatoriu se introduc în rație concentratele, treptat, de la 0,2 la 0,5 kg pe zi.
Norme de alimentație a oilor în a doua jumătate a gestației (zi)
Dacă nu se asigură volumul și capacitatea nutritivă adecvată a furajelor în aceste două luni, vor scădea progresiv rezervele de grăsime ale oii, precum și greutatea și viabilitatea mieilor la naștere. În continuare, va suferi și capacitatea de producție a laptelui, care, în consecință, va afecta viteza de creștere a mieilor.
Citiți și despre bradsot sau gastromicoza la oi – simptome și tratament.
Probleme legate de furajarea incorectă a oilor gestante
Impactul major revine lunilor decembrie-ianuarie, când crescătorii apreciază condiția corporală a oilor drept una bună (oile aparent sunt grase) și limitează nutrețurile doar la cantități mici de grosiere, pentru a economisi rezervele pentru perioada fătărilor.
Dacă subalimentația durează mai mult decât două săptămâni, apare riscul cetonemiei de gestație, mai ales la oile grele și grase, cu gestație gemelară.
Simptomele apariției corpilor cetonici includ: poziție culcată permanent, cu capul ridicat, tremor, refuzul hranei. După 2-5 zile oaia avortează sau moare.
În caz că se depistează primele simptome, rația se corectează de urgență. Se introduc treptat, în cantități crescânde alimente cu raport energetic înalt: orz, porumb, asociate cu sfeclă de zahăr și cea furajeră.
Medicamentos se intervine cu gluconat de calciu și terapie hidroelectrolitică.
Un alt risc reprezintă alimentația oilor gestante cu nutrețuri suculente înghețate (sfecla siloz, tăiței de sfeclă, bostănoase). Acestea cresc considerabil peristaltica (contracțiile musculaturii) intestinale, iar apoi survin și contrațiile uterine, care duc la avort.
Este contraindicată și alimentația cu furaje mucegăite. Acestea conțin toxine puternice și substanțe cu acțiune estrogenică. În consecință, survin dezechilibre puternice, inclusiv hormonale, care duc la moartea fătului și la avort.
Au fost înregistrate cazuri de întrerupere a gestației și la administrarea nutrețurilor cu conținut ridicat de nitrați, nitriți, pesticide (porumb, siloz, sfeclă ș.a.).
Pe lângă cazurile enumerate, mai pot surveni și avorturi mecanice. Pentru prevenirea acestora se evită suprapopularea încăperilor, asigurarea unui front suficient de furajare și adăpare, astfel încât oile să nu se înghesuie. Se evită și înghesuiala spre ieșire din adăpost, de regulă dimineața, cu ajutorul unui cioban, care va dirija mișcarea animalelor.
Citiți și despre Scrapia sau Boala oii nebune – cum o recunoaștem și prevenim.
Profilaxia avorturilor de origine infecțioasă
Avorturile pot fi provocate nu doar de alimentație, ci și de diverse boli infecțioase sau parazitare. Pentru prevenirea acestora se face imunizarea turmei prin vaccinări specifice: contra avortului salmonelic, vibrionic, brucelic și listeric.
În toate regiunile zonei noastre se întâlnește mai frecvent avortul salmonelic. Datorită incidenței crescute, vaccinarea contra avortului salmonelic (vaccinul Salmovin ș.a.) este obligatorie în luna a 4-a de gestație. Celelalte forme de avort se previn prin diagnosticarea la timp a bolii.
În caz că apar avorturi în turma de ovine, se anunță imediat medicul veterinar, care va interveni pentu colectarea probelor de placentă și avortoni și expedierea ulterioară a acestora la laborator pentru un diagnostic corect și pentru stabilirea tratamentului eficient.
Îngrijirea și nutriția oilor după fătare
Două afecțiuni frecvente postpartum la ovine, indiferent de furajare sunt agalaxia contagioasă a oilor și mamita gangrenoasă. Acestea influențează direct producția de lapte și viteza de creștere a mieilor.
Profilaxia primei constă în administrarea vaccinului (Agavac ș.a.) în a 3-a lună de gestație.
Alimentația corectă în prima perioadă după fătare presupune un raport sporit de substanțe nutritive. În caz contrar, oile vor folosi din rezervele corporale.
Norme de alimentație pentru ovinele care alăptează (zi)
Rația se îmbogățește cu nutrețuri care vor stimula producția de lapte: 1,5 kg de fân de calitate superioară sau 3-4 kg de masă verde, 1,5 kg de tulpini de leguminoase, 3-4 kg de suculente (siloz, sfeclă) și 200-400 g concentrate.
Concentratele pot fi administrate în cantitate mai mare la început de lactație și în luna august-septembrie, când masa verde din rație este deficitară sau lipsește de tot.
Vedeți aici și alte detalii privind îngrijirea oilor înainte și după fătare.
Bibliografie: Tehnologii în Zootehnie. N. Eremia, S.Chilimar, I. Rogtaru [et al.].
Comentarii