Născut în capitală și deprins cu munca la birou, Iachim Timofti spune că a inițiat o afacere cu ovine de prăsilă pentru a pătrunde ulterior pe piețe din exterior, cum ar fi statele arabe sau cele europene
Din discuțiile cu Iachim Timofti din capitală se creează impresia că ai de-a face cu un fermier sadea, pentru ca mai apoi să afli că a investit în creșterea ovinelor de rasă cu un alt scop. „După ani de zile munciți peste hotare, am revenit acasă și m-am întâlnit cu rudele de la Cantemir. La sud s-au păstrat foarte bine tradițiile în domeniul oieritului și am rămas impresionat de devotamentul celor de acolo față de această activitate”, relatează bărbatul.
Planurile mărețe
Totuși, deși a investit încă acum câțiva ani în deschiderea unei ferme de oi de prăsilă, abia în acest an s-a întors definitiv acasă pentru a dezvolta afacerea. „Ovinele sunt de rasă autohtonă „Țigaie”, perfecționată în cadrul instituțiilor specializate de la noi. Trebuie să dezvoltăm ceea ce e specific pentru meleagurile noastre în oierit. Pe lângă stâna cu cele 450 de oițe câte sunt pe moment la Cârpești, Cantemir, mai producem și furajele necesare din culturile care cresc tot pe suprafețele proprii. Am planuri mărețe și, din anul 2014, am început realizarea acestui vis”, susține Iachim Timofti.
Afacere europeană cu ovine
A lucrat mulți ani manager în domeniul exporturilor și susține că această activitate milenară de pe aceste meleaguri trebuie să ajungă la performanțe înalte și să cucerească noi piețe de desfacere. Astfel, prețul oferit aici pentru un kilogram de masă vie este de 125 de lei pe care fermierul îl vede ca pe unul foarte mic și care este acceptat de ciobanii de la noi din cauză că nu există piață de desfacere, dar și pentru că intermediarii fac legea. „Am finisat acum proiectul privind edificarea unui spațiu special de peste 1,5 mii metri pătrați în care să fie amenajată o încăpere dotată cu toate tehnologiile necesare pentru creșterea ovinelor. De asemenea, vom crea o linie de producere a brânzeturilor, dar și a furajului granulat. Doar în construcție investițiile se ridică la 1,4 milioane de lei, iar tehnologiile sunt evaluate la circa 100-150 de mii de euro. Totul să fie ca în Europa!”, își împărtășește bărbatul planurile și speranțele.
Cerere din țările arabe și Turcia
Iachim Timofti afirmă, însă, că cel mai mare obiectiv trasat în calea dezvoltării acestei afaceri este crearea condițiilor pentru ca ovinele elitare de la noi și brânzeturile de oaie să ajungă în exterior. „Am avut deja propuneri din partea țărilor arabe și a Turciei, dar ne gândim și la România, Bulgaria sau Austria. Ferma de la Cârpești are cel mai mare număr de capete din Cantemir, iar în august deja toată brânza produsă aici era vândută. Oieritul are un potențial foarte mare, dar ascuns și anume prin lărgirea piețelor de desfacere vom face ca aceste produse să poată fi cunoscute în toată lumea. În țările arabe putem să exportăm masă vie, însă în statele europene nu. În acest scop, intenționez să deschidem cât mai curând un abator, deoarece nu avem unul la Cantemir”, a mai spus Iachim Timofti.
„Pionierul revoluționar” din oieritul autohton
Este sigur de capacitățile sale și speră să aibă destule puteri ca să treacă peste toate obstacolele, cum ar fi lipsa accesului la finanțare și a forței de muncă specializată. „Deja este bine că avem suprafețele cultivate cu ce este necesar pentru a asigura hrana oițelor. În rest, iată acum mă duc să duc mănuși celor care îngrijesc de oițe. Încercăm să le creăm condițiile necesare pentru ca să dorească să muncească. De câte ori am puțin timp ca să stau în preajma lor, îmi dau seama că voi avea numai de câștigat din această afacere. Cel mai important este că atât eu, cât și familia mea ne vom apropia prin agricultură mai mult de rădăcinile noastre. Știu că anul viitor este al oii și vreau să vă spun că, din câte am observat, aceste animale nu sunt capricioase, sunt zburdalnice și foarte prietenoase. Sper ca anul viitor să fie caracterizat anume prin astfel de calități”, a menționat fermierul.
Iachim Timofti nu regretă că a renunțat la munca de birou și se vede ca un fel de pionier care ar schimba lucrurile în oieritul autohton prin a-i face pe consumatorii din afară să se îndrăgostească de produsele moldovenești.
Sursa: ZiarulNational.md
Comentarii