‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
duminică, 17 noiembrie, 2024
10 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleFermier: Fără No-till, în zonele afectate de secetă, am falimenta

Fermier: Fără No-till, în zonele afectate de secetă, am falimenta

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Vitalie Ciobanu este un fermier din raionul Cimișlia, care gestionează o suprafață de 3000 de ha, atât în satul Hârtop, cât și în raionul Leova, dintre care circa 600 de ha sunt în proprietatea întreprinderii SRL Vitcim, restul suprafeței este în arendă.

Are angajați 35 de lucrători, iar parcul tehnic este dotat cu utilaje și tehnică modernă. 

Vitalie povestește că, la fel ca și mulți alți colegi de ai săi, la început privea sceptic tot ceea ce înseamnă agricultura conservativă și aceasta deoarece mulți fermieri cred că schimbările se pot observa imediat. 

‹ adv ›

Acum, în anul trei de când a trecut la tehnologia No-Till, spune că aceasta este viitorul, pentru cei ce care își doresc să dezvolte o afacere de succes cu recolte bogate, chiar și în ani mai dificili din punct de vedere a condițiilor climaterice. 

„Atunci când am început să fac agricultură am inclus diverse culturi în asolament, dar, cu părere de rău, unele dintre ele, așa cum este mazărea, sorgul, nu au arătat rezultatele așteptate, astfel că am fost nevoit să renunț la ele. La moment, mă axez, în mare parte, pe creșterea porumbului, floarea-soarelui și grâului”. 

Fermierul spune că, 35% din întreaga suprafață este cultivată cu porumb, 35% floarea-soarelui și restul grâu.

„Ne-am axat pe cultivarea porumbului, dar mai semănăm și rapiță, care, în funcție de condițiile climaterice, arată recolte diferite. Pentru anul curent, planificăm să semănăm 819 ha de porumb, peste 1000 ha de floarea-soarelui, aproximativ 900 de ha cu grâu”.

Primele încercări de a implementa tehnologia No-Till le-au făcut în anul 2021, după seceta din 2020. Spune fermierul că, inițial, se gândea că lucrarea solului după această tehnologie nu va da roadele așteptate, că vor avea recolte mai mici, sau se vor confrunta cu probleme legate de boli și dăunători. 

„În anul 2021, după ce am semănat floarea-soarelui și porumb pe terenurile unde nu a fost realizată lucrarea solului, am obținut recolte foarte bune, peste așteptările pe care le aveam. Acum pot să vă spun că No-Till este viitorul pentru agricultura din țara noastră, mai ales în zonele secetoase din partea de centru și sud a țării. Cei care nu vor adapta aceste practici vor falimenta. Cred că fermierii ar trebui să accepte deja această idee, să se informeze cât mai mult, să participe la vizite de studiu, să preia experiența celor care au reușit să înțeleagă esența acestei tehnologii”. 

‹ adv ›

După trei ani de la practicarea No-Till, Vitalie Ciobanu subliniază că, a observat câteva avantaje, printre care recolte medii mai mari la hectar, chiar și în condițiile anului 2023, costuri mai mici de producere, dar și un sol mai sănătos.

„Datorită implementării agriculturii conservative am reușit să stopăm eroziunea eoliană, fenomen des întâlnit în regiunea noastră. Inclusiv, am reușim să conservăm umiditatea în sol. S-a schimbat și structura solului datorită biodiversității care a apărut. Observăm un sol mai sănătos, care oferă posibilitatea culturilor să se dezvolte mult mai bine și să ofere recolte mai mari”.

Tânărul a spus că colaborează cu toate instituțiile din țară care oferă suport, inclusiv financiar, pentru fermieri. Pentru prima dată, au participat la proiectul MAC-P în anul 2014, când au procurat o semănătoare, ulterior, în anul 2023 au beneficiat de un grant pentru procurarea semănătorii Agro Soiuz.

„Suportul pe care l-am obținut din partea acestui proiect a fost binevenit în contextul în care, ne confruntăm cu mai multe probleme legate de seceta care se repetă, dar și cu situația din regiune, care ne-a dat peste cap toate planurile. În cadrul gospodăriei nu aveam o semănătoare pentru păioase în sistemul No-Till”. 

Fermierul ne-a povestit că indiferent de problemele cu care se confruntă, nu se pot opri și își fac planuri mari atât pentru anul curent, cât și pentru anii următori. 

„La moment, studiem regulamentul de subvenționare și încercăm să identificăm posibilitățile pe care ni le oferă statul. Ne dorim să construim un depozit cu suprafața de 1000 m2, inclusiv să investim în deschiderea unei ferme zootehnice – avicole sau de vaci. Ceea ce ne trezește semne de întrebare este unde vom vinde producția”

‹ adv ›

Vitalie Ciobanu menționează că nu există siguranță, iar fermierilor le este frică că investițiile pe care le vor face îi vor falimenta. 

„Ne dorim să investim în dezvoltarea unei ferme zootehnice, pentru că am avea și mai multe beneficii pornind de la gunoiul de grajd, producerea în ciclu închis și altele, dar întrebarea principală este că producătorii autohtoni nu sunt protejați pe piața locală și atunci ne este frică că nu vom avea unde comercializa producția, iar investițiile pe care trebuie să le facem nu sunt tocmai mici. Ne-am dori ca statul să se gândească, în primul rând, la produsul autohton și la oamenii care muncesc în domeniul agricol. Rețelele de retail din țara noastră nu au niște reguli stricte pe care să le respecte și să creeze condiții pentru produsul local”. 

Vitalie Ciobanu este hotărât să investesc acasă, să realizeze aici o afacere de succes, dar și-ar dori ca statul să garanteze siguranță și stabilitate pentru producătorii autohtoni.

La final, fermierul a subliniat că este deschis pentru colegii care se gândesc să adopte principiile agriculturii conservative, să împartă din experiența pe care au reușit să o acumuleze și le recomandă să apeleze la programele de suport existente. 

Acest articol face parte din campania de promovare a managementului durabil al terenurilor, realizată în parteneriat cu Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).

Proiectul MAC-P, finanțat de Banca Mondială și Fondul Global de Mediu, este dedicat creșterii competitivității agriculturii moldovenești și promovării practicilor agricole sustenabile. În cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, producătorii agricoli care au investit în echipamente și utilaje agricole ce asigură conservarea și îmbunătățirea solurilor (no-till și strip-till) pot beneficia de granturi în valoare de până la 10 000 dolari SUA. Mai multe detalii despre Programul de granturi sunt disponibile pe site-ului Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanțate de Banca Mondială – www.capmu.md.”

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›