În perioada 2-7 iunie curent, un grup format din 10 fermieri moldoveni au avut posibilitatea să viziteze mai mulți fermieri din Austria și Germania, dar și Camerele agricole din care fac parte, inclusiv să se informeze despre avantajele și obligațiile pe care le au membrii acestor instituții.
Reveniți acasă, agricultorii au împărtășit despre experiența pe care au avut-o și impresiile cu care au rămas după interacțiunea cu fermierii de acolo, cât de necesare sunt Camerele agricole pentru țara noastră și dacă sunt pregătiți pentru implementarea unui astfel de mecanism de asociere.
Dumitru Orescu, fermier din raionul Criuleni, a specificat pentru Agrobiznes că, a rămas impresionat de ceea ce a văzut în Germania, acolo unde de mai bine de 100 de ani funcționează Camerele agricole.
„Consider că este o structură destul de necesară pentru producătorii din Republica Moldova, deoarece avem un pământ foarte bun, avem producători dedicați, urmează să aplicăm legile care trebuie aprobate și adaptate conform situației din țara noastră. Camerele agricole vin să ușureze foarte mult munca fermierilor, asigurându-le suport sub formă de ghidare, oferindu-le instrucțiuni clare despre întreg procesul tehnologic.
Fermierii care sunt membri ai Camerelor agricole primesc subvenții, dar și finanțări din fondurile distribuite de UE. Totodată, membrii au dreptul de vot și participă la toate procesele care au loc în Camerele agricole, inclusiv alegerea conducerii. Producătorii din Germania și Austria își asigură culturile și recolta și aceasta, la fel, se face prin intermediul Camerelor agricole. Dacă nu ești membru, nu poți beneficia de niciun suport din partea statului”.
Producătorul a mai adăugat că, Camerele agricole oferă instruiri pentru cei care vor să devină agricultori și nu poți deține o afacere în domeniul agricol, dacă nu urmezi programul de studiu din cadrul Camerelor agricole.
„Specialiștii care activează în cadrul acestor Camere sunt calificați, foarte bine pregătiți, competenți. Am văzut exemplul unei familii din două persoane, membri ai Camerei agricole, care au în gestiune 280 de vaci și ferma lor este digitalizată, toate procesele sunt realizate prin intermediul unui calculator. Membrii camerelor agricole sunt atât producătorii mici, care au în gestiune de la un ha, cât și producătorii mari și ei au aceleași drepturi, indiferent de suprafața pe care o gestionează.
În cazul în care un producător este afectat de calamități naturale, Camerele agricole sunt cele care le oferă suport, doar că fiecare trebuie să achite cotizația. În plus, Camerele agricole sunt cele care studiază activitatea fiecărui membru și tot ele elaborează recomandări pentru anul următor, inclusiv ce semințe să se folosească, ce îngrășăminte, erbicide, unde se va vinde marfa, care va fi prețul. Din componența Camerelor agricole fac parte și Asociațiile de profil”.
Dumitru Orescu susține că din păcate, fermierii de la noi încă nu sunt pregătiți pentru un astfel de sistem, dar trebuie să se facă primii pași, oricât de complicat nu ar fi, este o necesitate fără de care nu vom avea progrese.
„Am o rezervă față de faptul dacă vom avea specialiști care să activeze în aceste Camere agricole, față de clasa politică, care nu ar trebui să se implice în activitatea Camerelor, desigur ar trebui să conlucreze, colaboreze, dar să nu se implice. La noi, însă, fermierii încă nu au această cultură, de a se susține, aprecia și ajuta unul pe altul. Activez de circa 32 de ani în agricultură și consider că, dacă la noi activau Camerele agricole am fi avut parte de o dezvoltare a sectorului. Fermierii trebuie să se ocupe doar de creșterea producției, celelalte componente ar trebui să fie realizate de alte persoane, cum ar fi comercializarea, alegerea hibrizilor, elaborarea schemelor de protecție, cercetare”.
Ion Balan, fermier din raionul Cantemir, a menționat că, Camerele agricole din Germania și Austria sunt cu adevărat un succes și o realizare foarte mare pentru agricultori.
„Membrii Camerelor agricole au un sprijin extraordinar din partea instituțiilor de cercetare care conlucrează foarte bine și cu Centrele de informare a agricultorilor. Toată această conlucrare inclusiv cu susținerea masivă din partea Camerelor îi favorizează foarte mult pe agricultori, astfel ca ei să activeze fără pierderi. Una dintre atribuțiile de bază a Camerelor agricole din Austria și Germania este pregătirea dosarele pentru subvenții. În Germania, Agenția de plăți a subvențiilor este parte a Camerelor agricole. Un alt avantaj este și faptul că niciun proiect de lege în domeniul agricol nu se aprobă fără avizul Camerelor agricole.
Părerea mea este că, noi suntem foarte departe de organizarea acestor Camere agricole deoarece, în primul rând, nu știu dacă noi avem atât de mulți agricultori profesioniști care să se implice în administrarea Camerelor. De exemplu, o Cameră agricolă din Austria are peste 400 de angajați, pe lângă voluntari, alte persoane care prestează doar servicii pentru fermieri. În plus, dorința agricultorilor de a deveni membri ai Camerelor agricole, chiar dacă legea, care urmează să fie aprobată, prevede obligația fiecărui fermier să fie membru. Mă gândesc că mulți producători nu vor dori, în primul rând, din cauza că vor trebui să achite cotizația de membru. Și aici menționez că, sărăcia agricultorilor din ultimii trei ani este extrem de mare. Crearea Camerelor agricole cu siguranță va aduce rezultate, doar că va fi nevoie de timp. Totodată, fără instituții de cercetare, care să cunoască tot ce ține de soiuri, fertilizanți, material săditor, inputuri nu putem progresa. Sunt de părerea că, cu toate greutățile care ne așteaptă, trebuie să începem acest proces. Este un mecanism care poate da rezultate și la noi, doar că este nevoie de timp. Trebuie să fie organizate foarte multe discuții cu agricultorii ca ei să înțeleagă ce este și cum funcționează acest mecanism. Dacă se va lucra cu fiecare raion în parte, cu grupuri de agricultori, prin intermediul Asociațiilor, putem începe procesul de implementare a Camerelor agricole”.
Tudor Sîrbu, fermier din raionul Dondușeni, a spus că orice început este complicat, iar ceea ce au văzut în cadrul vizitei de studiu i-a impresionat foarte mult.
„Camerele agricole pregătesc specialiști pentru domeniul agricol începând cu clasa a VIII, astfel că sectorul beneficiază de specialiști calificați în zootehnie, protecția plantelor, ș.a. Mi-a plăcut foarte mult că statul învață copii să iubească agricultura, munca. Tot ce se produce în sectorul agricol este controlat de Camera agricolă, pornind de la subvenții, ce se seamănă, cum se prelucrează, ce recolte se vor obține, care hibrizi sunt cei mai buni. Cei care nu sunt membri ai Camerelor nu pot beneficia de subvenții, plăți la ha și alte fonduri care se distribuie către sectorul agricol.
Consider că trebuie să facem primii pași spre acest sistem de lucru, desigur că nu vom putea realiza toate condițiile pe care le au fermierii din Austria și Germania, dar trebuie să acceptăm acest mecanism. Ar fi cazul să fie consultat și discutat acest proiect, astfel ca fiecare agricultor să înțeleagă care sunt perspectivele, beneficiile și să contribuie la realizare. Pentru a putea beneficia inclusiv de banii care vor fi oferiți țării noastre în procesul de preaderare la UE, trebuie să adoptăm un asemenea mecanism, în caz contrar vom eșua”.
Andrei Dînga, fermier din Ștefan Vodă, a subliniat că, cel mai mult i-a plăcut modelul Camerelor agricole din Austria.
„În procesul de preaderare la UE, cred că Camerele agricole ar fi un instrument necesar, pentru ca să putem beneficia de proiectele pentru fermieri. Avem nevoie de expertiză pentru a aplica la aceste proiecte. Camera agricolă ar fi instituția care ar putea să susțină fermierii mici, mijlocii și mari. Dacă fermieri mari își pot permite un expert pe care să-l achite, atunci un fermier mic și mijlociu nu are această posibilitate.
Totodată, Camerele agricole pe care le-am vizitat sunt susținute în totalitate de cotizațiile obligatorii pe care le achită membrii. Nu știu dacă la noi va fi posibilă o astfel de schemă, deoarece o parte din fermierii de la noi nu achită nici cotizațiile la Asociațiile de profil, nu știu dacă vor achita la Camerele agricole. Cu toate acestea, cred că trebuie să adaptăm acest concept la necesitățile și situația din țara noastră. Pentru mine a rămas neclar cum vom proteja Asociațiile de profil, care lobeaza interesele fermierilor pe diferite domenii? Ne dorim ca în paralel cu Camerele agricole să funcționeze și Asociațiile de profil, care sunt funcționale și au rezultate foarte bine. De exemplu, în Austria, președinții Asociațiilor de profil sunt achitați de către Camerele agricole pentru activitatea pe care o fac.
Nu știu cât de greu sau ușor o să fie să obligăm fermierii să achite cotizația, dar trebuie să constituim aceste Camere în contextul pe care îl avem local. Este important ca să realizăm fiecare pas foarte atent, nu trebuie să ne grăbim ca să nu facem greșeli. Mă gândeam că poate la început, Camerele să fie create din banii din fondurile de preaderare. Am văzut în Camerele de acolo specialiști foarte buni, puternici pe fiecare dimensiune, domeniu, care oferă servicii de consultanță pentru fermieri. La noi, cred că va fi destul de complicat să creăm multe Camere, pentru că nu avem specialiști. Ar și oportun poate să fie organizate cel mult patru Camere pe regiuni – Sud, Sud-Est, Centru și Nord, ca să putem angaja specialiști foarte buni. Camerele agricole pe care le-am vizitat se ocupă inclusiv cu crearea loturilor demo, verifică care sunt cele mai bune tehnologii pentru diferite zone, care sunt cei mai buni hibrizi. Camerele oferă atât servicii de consultanță, cât și se ocupă de cercetare zonală. Este un mecanism complex, care a fost dezvoltat pe parcursul a mai bine de o sută de ani.
Noi suntem la început de drum, dar dacă să creăm aceste Camere agricole atunci trebuie să o facem bine de la început, să facem un pas bine gândit. Din cadrul Asociațiilor de profil am putea selecta anumite persoane, care vor presta servicii de consultanță. Tot aici vreau să adaug că, ar fi foarte bine să se elaboreze un mecanism legal care să stabilească clar independența Camerelor agricole de finanțarea de la Guvern, să nu poată Guvernul să influențeze deciziile Camerelor, care vor deveni în timp o putere foarte mare”.
Vizitele fermierilor au fost posibile grație suportului oferit de proiectul Dialogul Moldo-German privind Politicile în Agricultură – APD Moldova și de proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală finanțat de USAID Moldova.
Comentarii