Indiferent de vremuri și probleme, producătorii eco continuă să crească cu multă dedicație și sârguință culturi deosebite. Totuși, pandemia nu a putut să nu influențeze și activitatea acestora, iar pentru a afla în ce măsura le-a schimbat planurile, am realizat un mic interviu cu câțiva fermieri eco din țară.
Igor Golban produce migdale, nuci, cătina albă și multe alte produse respectând principiile agriculturii ecologice. În acest an, fermierul va obține și certificarea eco. Produsele Biantti au devenit cunoscute în rândul consumatorilor de vin de calitate, dar și au ajuns a fi o parte a rețetelor de bucate din restaurante. Din cauza pandemiei, vânzările s-au redus cu peste 70%, iar antreprenorul spune că ar fi potrivit suportul statului.
„Din cele 7 buticuri, 2 au fost închise, iar noi urmează să scoatem marfa de acolo. Vânzările au scăzut foarte mult, încercăm să compensăm livrând marfa la domiciliu. Achităm arenda, iar arendatorii nu vor să reducă din preț. Suportăm cheltuieli pentru dezinfectanți, măști, mănuși, însă nu putem majora prețurile produselor… și puterea de cumpărare deja a scăzut. Satul nostru e în carantină, astfel nici lucrările în câmp nu le putem efectua. Vânzările angro, care reprezentau 2/3 din total, s-au oprit. Școlile, restaurantele și vinăriile la care vindeam, nu mai lucrează. Nu putem achita șomajul tehnic, altfel dăm faliment. Sperăm să intervină statul și să ofere suport, iar noi continuăm să ne pregătim pentru noul sezon”, ne-a spus Igor Golban.
Cele mai populare culturi în rândul fermierilor eco sunt culturile de câmp, iar acest sector, se pare că, este mai puțin influențat de pandemie. Fermierii realizează lucrările necesare în teren și speră, că vor obține recolte bogate și prețuri pe măsură, iar tendințele pieței internaționale le oferă încrederea că au ales calea potrivită.
„Nu știm altă cale pe care o putem urma. Abia am început însămânțarea câmpurilor cu floarea soarelui și urmează să semănăm soia. Aceste două culturi, conform asolamentului, vor ocupa câmpurile eco în acest an. Cele mai mari probleme pe care le avem țin de comercializarea produselor. Prețurile sunt mult mai mici comparativ cu cele din alte țări, fie și România, unde culturile cerealiere eco sunt cu circa 30% mai scumpe. În acest an de comercializare nu am reușit să vând porumbul ecologic, prețul era identic ca și pentru cel tradițional, se oferea doar cu 10-20 bani mai mult per kilogram. Oricum, nu mă las de agricultura eco, oamenii merită să consume ce-i mai bun. Vom merge până la urmă”, ne-a mărturisit Igor Tcaci, producător de culturi de câmp.
Copiii și elevii din grădinițele și școlile din raionul Drochia consumă legume eco datorită familiei Darii. Tudor și Maria și-au dedicat viața producerii legumelor, dorindu-și să creeze din grădina lor un mic eden pentru nepoți. Mai apoi, aceștia au ajuns să furnizeze produse instituțiilor din zonă.
Pandemia nu îi sperie, iar plantarea răsadului a fost influențată doar de temperatura prea scăzută.
„Temperaturile reduse puțin ne-au schimbat planurile, răsadul de legume deja este bun de plantat, însă e prea rece și mai așteptăm. Dacă e să vorbim de pandemie, nu vom ceda din suprafețe, doar vom dedica suprafețe mai mici culturilor ușor perisabile și mai mari celor ce pot fi păstrate o perioadă mai lungă de timp. Astfel, vom avea circa 6 hectare de legume în câmp deschis și circa 0,5 ha cultivate în solarii. Indiferent de pandemie, agricultura ecologică, oricum, rămâne a fi cea cui dedicăm tot timpul și dragostea noastră”, a spus Tudor Darii.
Tot la nordul țării, Angela Bejenari produce căpșuni și legume pe câteva hectare. Acestea ajung a fi comercializate pe mai multe piețe din țară. Antreprenoarea spune: „…în agricultură, munca din acest an te hrănește în următorul”, de aceea plantarea și lucrările de îngrijire merg în toi.
„Plantăm căpșunul, soiul Marmolada pe 2 hectare. Mergem înainte, nu putem abandona producerea. Cei ce acum stau acasă, peste o lună vor reveni la lucru, iar noi dacă nu efectuăm lucrările nu mai avem bani sau chiar în anul viitor nu vom avea de lucru. Trebuie mereu să fim cu un pas înainte. Avem 3 hectare de căpșuni ce vor fi recoltate în acest an. Încerc să fiu optimistă. Pentru recolta de legume din sere urmează să colaborăm cu magazinele din zonă, sper să izbutim”, ne-a spus Angela Bejenari, producătoare de legume și căpșuni în conversie eco.
Agricultura ecologică pentru unii fermieri a ajuns a fi un mod de viață, pentru alții – o oportunitate de a se afirma și diferenția pe piață. În aceste momente, fermierii eco au nevoie nu doar de susținerea statului, ci și a fiecărui din noi -a consumatorilor. Haideți să fim alături de cei ce ne fac viața mai sănătoasă!
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
