Acum e o perioadă încordată pentru agricultorii din Ungheni. Cu ce se ocupă ei, au echipament suficient, care le-ar permite să conteze pe o recoltă bună? Sunt dispuşi să utilizeze noua, mai bine zis, uitata tehnologie de lucrare a solului? Este vorba de no-till – tehnologia de lucrare a pământului fără a întoarce brazda. Adepţii ei menţionează multe plusuri – economia de mijloace, protecția terenurilor arabile de eroziune, degradare, deshidratare și buruieni. Susţinătorii metodelor obişnuite au argumentele lor.
Potrivit lui Viorel Scutaru, șeful Direcţiei Agricultură și Alimentație a raionului Ungheni, este suficientă tenhică agricolă. Dacă înainte în kolhozuri şi sovhozuri existau normative în conformitate cu suprafaţa, acum nu există niciunul. În schimb, sunt întreprinderi (în raion – câteva) care oferă astfel de servicii, nu refuză să ajute la arat şi semănat nici întreprinderile mari. Interlocutorul a remarcat că 45% din utilaje sunt europene, din cele mai moderne. Restul, deși nu la fel de moderne, sunt noi, deoarece statul alocă subvenții pentru a achiziționa anume asemenea agregate.
Referitor la noua tehnologie, Scutaru a spus că experienţa demonstrează o mare rentabilitate a acestei metode de lucrare a pământului. Dar pentru aceasta e nevoie de tehnică specială. În raion deja câteva întreprinderi lucrează solul conform acestei metode – în Pârliţa, Semeni, Cioropcani şi Chirileni. Unii au lucrat o parte din pământuri conform tehnologiei no-till, iar restul le-au arat ca de obicei, ca să vadă ce va ieşi până la urmă. Totodată, dânsul a menţionat că nu e uşor să înveţi a lucra altfel un om care toată viaţa a arat pământul.
Mihai Diaconu, conducătorul gospodăriei ţărăneşti cu acelaşi nume, consideră că, pentru a păstra ceea ce a mai rămas, trebuie de trecut la lucrarea solului fără a întoarce brazda. Dânsul aplică această tehnologie al doilea an. Ea, în opinia lui, e viitorul agriculturii din Moldova. Dar, din lipsă de echipamente, lucrează astfel circa 40% din terenuri şi susţine că semănatul ideal se obţine după porumb. Potrivit lui Mihai Diaconu, aceste utilaje trebuie procurate, dar mulţi nu au bani, nu pot conta nici pe credite bancare, din cauza dobânzilor mari, cu toate că cele mici nu aduc pierderi băncilor, în caz contrar, în Italia, bunăoară, n-ar constitui 6%. În aceste condiţii ar fi mai mulţi doritori de a contracta credite, prin urmare, şi băncile n-ar pierde.
Potrivit lui Ion Vrabie, directorul SRL „Via-Agro”, gospodăria are destule echipamente şi deja au încheiat campania de semănat. În ce priveşte tehnologia no-till, abia se familiarizează cu ea. În primul rând, nu au tehnica necesară şi nici posibilitatea de a investi milioane. Creditul, consideră dânsul, mai bine să-l ia pentru mijloace circulante. Subvenţii? Da, statul returnează banii pentru procurarea tehnicii, dar pentru a o cumpăra oricum e nevoie de bani, înseamnă că trebuie să împrumuţi de undeva. În al doilea rând, au dubii, deşi toţi o laudă, totuşi se mai abţin, vor să vadă cum le va reuşi colegilor.
Valentina Slotina//Unghiul.info
Comentarii