- pub -
Elitagrotehnologie

Cultura de coacăz negru este de un real interes pentru fermierii moldoveni în condițiile în care o asemenea plantație îi poate aduce unui agricultor un profit anual de 127 mii lei de pe un hectar. Mai mult decât atât, coacăzul negru poate reprezenta o idee inteligentă de afacere deoarece nu are cerințe specifice față de sol.

La înfiinţarea plantaţiilor de coacăz foarte importantă este corectitudinea plantării şi respectarea tuturor elementelor tehnologice necesare pentru obţinerea unor recolte înalte şi calitative, dar și calitatea materialului săditor, a apei și irigării. Fără aceste trei elemente, plantația nu va asigura un venit stabil și riscul de uscare crește exponențial.

- pub -
Comsales

Printre cei care au avut curajul să inițieze o afacere cu coacăz negru se numără și Larisa Oprea din satul Bârlădeni, raionul Ocnița, care administrează o plantație de 4 ha. Pentru a se asigura că plantația va fi una de succes, familia a participat la mai multe seminare de informare, atât în țară, cât și peste hotare, unde au cunoscut tehnologia de cultivare, dar și particularitățile de dezvoltare a micilor fructe negre.

„În anul 2011, am plantat o livadă de măr, dar procesul de creștere este foarte încet, adică trebuie să treacă mai mulți ani până ajungi să culegi și roade, plus la toate din cauza calității proaste a materialului săditor o parte din pomii plantați s-au uscat. Astfel, m-am orientat spre coacăză, de pe arbuștii căreia, deja în al doilea an poți recolta roadă. Și dacă reușești să ai ceva roadă, atunci apar și primii bani pe care îi poți reinvesti în dezvoltarea culturii, dar apare și interesul pentru că vezi rezultatul muncii. Nu dispuneam de prea multe informații despre coacăză, nu știam practic nimic, nici cum se îngrijește, nici cum crește și cu atât mai puțin ce o să fac cu pomușoarele recoltate. Dar a fost mare dorința și am reușit să avem o plantație foarte frumoasă și bine dezvoltată, chiar dacă avem probleme cu apa”, a declarat, pentru Agrobiznes, Larisa Oprea.

În anul 2014, în primăvară, a plantat primele 2,5 ha, iar în primăvara 2018 încă 1,5 ha. Primele plante deja sunt în rod, astfel că producătoarea poate spune cu siguranță că a reușit să însușească și să îndrăgească această cultură minune.

„Sunt mulțumită de producție, îmi place foarte mult procesul de îngrijire și creștere a coacăzei și nu regret că am pus pe roate o asemenea afacere. Am investit aproximativ 4 mii de euro pentru plantarea unui ha de coacăză neagră, cu propriile forțe, doar cu ajutorul rudelor, care m-au susținut și au crezut în viitorul acestei plantații. În îngrijirea plantației este antrenată întreaga familie, deși când vine sezonul de recoltă atunci apelez și la munca zilierilor”, ne-a mai spus cultivatoarea.

Analiza eficienţei economice a cultivării coacăzei negre (suprafaţa – 1 ha)

Principalii indicatori economici Formula de calcul UM Date de calcul
1. Bugetul investiţiilor la înfiinţarea plantaţiei Buget investiţie lei 189 348
2. Subvenţii posibil de obţinut Regulament subvenţionare lei 40 667
3. Venituri din vânzări Buget pe rod lei 230 000
4. Costuri vânzărilor Buget pe rod lei 103 074
5. Profit brut anual 3 – 4 lei 126 926
6. Rentabilitatea veniturilor (venituri obţinute la 1 leu de consumuri) 3 / 4 * 100% % 223,1
7. Rentabilitatea economică (profituri obţinute la 1 leu de consumuri) 5 / 4 * 100% % 123,1
8. Flux monetar la sfârşitul anului Buget pe rod lei 140 325
9. Cost unitar al producţiei 4 / recolta la hectar lei / kg 10,31
10. Preţ mediu de comercializare al producţiei 3 / recolta la hectar lei / kg 23
11. Profitul brut (marja brută) al producţiei 10 – 9 lei / kg 12,69
12. Termen de recuperare a investiţiilor (ani de fructificare) (1-2) / 5 ani 1,2
13. Termen de recuperare a investiţiilor (ani de la plantare) 12 + ani vegetaţie ani 3,2

Plantația de coacăză neagră a familiei Oprea a fost înființată cu soiurile Titania, Ben Tirran. Soiul Titania este de origine suedeză, cu coacere mijlocie. Tufa este viguroasă, compactă, cu lăstari de grosime medie, de culoare cenuşie. Ciorchinii de dimensiuni medii. Fructele mijlocii, forma sferică, culoarea neagră-strălucitoare, pielița fermă, detașarea uscată, gustul acru-dulciu. Nu este predispus la scuturare. Productivitatea medie 6-10 t/ha. Rezistent la făinare, ger şi secetă. Transportabilitatea înaltă.

„Faptul că am plantat mai multe soiuri îmi permite să am o recoltare eșalonată. Este mult mai complicat dacă dispui doar de un sigur soi. Nu am probleme să găsesc brațe de muncă pentru că în perioada de recoltare a coacăzei, începutul lunii iulie, mărul încă nu este copt, respectiv oamenii nu prea au de lucru și vin la culesul coacăzei. Le achit pentru fiecare kg cules și sunt mulțumiți pentru banii pe care reușesc să-i primească, astfel se străduie să culeagă cât mai mult”, a explicat Larisa Oprea.

Pentru un kg de coacăză recoltată achită 5-6 lei, spune Larisa. Un singur om poate să adune pe zi 40-70 kg. Imediat ce sunt recoltate pomușoarele trebuie depozitate într-o cameră frigorifică pentru pre-răcire, pentru că în caz contrar pomușoarele își schimbă calitățile gustative și aspectul exterior.

„Nu dispun de o cameră frigorifică, respectiv coacăza recoltată trebuie să o comercializez în aceiași zi. În anul 2017, prețul pentru coacăza recoltată a fost de 33 lei/kg, cea care merge pentru export, iar pe piața internă am vândut cu 23-25 lei/kg, la piața angro. Am încercat să fac un contract și cu supermarketele din regiune, dar la acel moment nu era avantajos pentru că se solicitau cantități mici (100 kg/zi), ceea ce este foarte puțin, dar pomușoarele nu așteaptă, ele au perioada care trebuie culese și dacă întârzii cu recoltarea ai de pierdut”, a mai adăugat producătoarea.

Și-a procurat și o combină de recoltare, dar pentru export pomușoarele trebuie culese manual în caserole mici de 300-500 gr, dar cu combina se poate recolta doar în lădițe de 5 kg.

„Principala problemă este lipsa unei piețe de desfacere. Desigur că avem și alte probleme, dar acestea sunt rezolvabile, iar noi zi de zi încercăm să găsim cele mai bune soluții”, a menționat tânăra.

Pentru înființarea unei plantații de coacăză este nevoie de a cunoaște schemele cele mai potrivite de plantare. Distanţele dintre rânduri în plantaţiile moderne 2,5-3 m, iar în cele familiale 1,6-2,0 m. Distanţele dintre plante pe rând se stabilesc în funcţie de vigoarea soiului, fertilitatea solului, agrotehnica aplicată și variază de la 0,5 m până la 1,0 m. Pentru recoltarea mecanizată se măresc intervalele dintre rânduri până la 3,8 m, pe soluri mai uşoare, şi la 4,2 m pe soluri mai grele, cu distanţa dintre plante pe rând de 0,5 m, dar se aleg și soiurile care se scutură mai ușor. Distanţa dintre tulpinile de coacăz la recoltare mecanizată trebuie să fie de 8-10 cm. Tufele trebuie să fie compacte, amplasate mai îndesit, ca să nu formeze goluri la recoltare, iar tulpinile să fie elastice și să nu se rupă la trecerea maşinii de recoltat.

„Am avut nevoie de 4750 de tufe pentru înființarea unui ha de coacăz după schema de plantare de 3,80 (distanța dintre rânduri) *0,6 (distanța de la tufe). La plantația înființată în anul curent am folosit o altă schemă și anume 4*0,6”, a declarat Larisa.

Materialul săditor l-a cumpărat din Belarus. În anul 2014, când a procurat primii butași a achitat cam 16 lei pe fir, în anul curent însă costul unei tufe era de 12 lei.În anul 2017, plantația fiind în anul 3 de rod, a recoltat 5 tone de coacăză de pe un ha. În primul an recolta a fost de 1t/ha.

„Pentru tinerii care se gândesc să cultive coacăz le spun să încerce, dacă dispun de surse financiare ca să inițieze afacerea. Personal, am început afacerea având un ajutor financiar de la părinți, nu am luat credite. Când am procurat combina am apelat la un credit cu o porțiune de grant de la IFAD. Le-aș spune tinerilor să riște și să înceapă o afacere acasă, chiar dacă nu vor avea venituri mari din primul an, cu timpul la sigur o să reușească și cred că e mai bine decât să plece peste hotare și să lase copii singuri. Ca să obții rezultate trebuie să muncești mult, dar cel puțin ești lângă familia ta, în țara ta. La fel de important este să-ți placă această cultură”, ne-a delarat Larisa Oprea.

A beneficiat și de subvenții din partea statului, a primit 50 mii de lei pentru înființarea unui ha de coacăz și 10% ca tânăr producător.

„Investiția pe care am făcut-o, dacă luăm în calcul și subvențiile pe care le-am primit, atunci deja în al doilea an mi-am recuperat banii. Pentru ultimele ha plantate nu am depus dosarul la subvenții pentru că nu avem irigare”.

Pentru viitor, Larisa Oprea planifică să-și mărească plantația.

„Mai avem în gestiune încă 2 ha și planific să le sădesc cu coacăz roșu. Totodată, dispunem de propriul material săditor pentru a planta terenul pe care îl avem”.

Acest articol a fost scris cu sprijinul financiar al Centrului de Consultanță în Afaceri, în cadrul proiectului Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare, finanțat de Fundația HEKS-Moldova. Informația prezentată (mărimea investițiilor, perioada de recuperare a investițiilor, etc.) reprezintă rezultatul modelării economice teoretice a experților-economiști în domeniul agricol. Proiectul AMIB nu oferă garanții în ceea ce privește rentabilitatea, profitabilitatea afacerii, întrucât condițiile practice în care se înființează și se îngrijește plantația depind de mai mulți factori. Cifrele prezentate în material nu se referă în nici un caz la istoria fermierului descrisă în articol. Mai multe informații despre inițierea unei afaceri cu culturi bacifere, le puteți afla din Manualul „Cultura arbuștilor fructiferi și a căpșunului”, disponibil aici.

- pub -
Dekalb

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here