Potrivit ultimelor evaluări, rezervele de umiditate din sol sunt critice, iar cantitatea de apă accesibilă plantelor este de 3 ori mai mică decât norma. Acest lucru influențează foarte mult dezvoltarea culturilor, însă seceta, potrivit experților, este doar unul din indicatorii mecanismului defectuos.
Hipocrate spunea „Sănătatea corporală și sufletească a omului depinde de climă, starea apei și calitatea solului”. Chiar dacă afirmația a fost făcută acum 2 milenii, ajunge a fi cât se poate de actuală în zilele noastre.
Totuși, unii fermieri au învățat lecția și implementează metode și tehnologii ce le-ar permite îmbunătățirea cel puțin a unui dintre cei 3 factori indispensabili – calitatea solului.
Alexei Micu a ajuns a fi unul dintre cei mai receptivi în acest sens. Semănarea îngrășămintelor verzi, administrarea compostului, lucrarea minimă a solului, respectarea asolamentului și implementarea sistemului ecologic sunt doar unele practici realizate de acesta în cadrul fermei de la Olișcani.
Utilizarea îngrășămintelor verzi
„Anul trecut, înainte de a cultiva grâul am semănat hrișcă și hrișcă cu mazăre în calitate de îngrășăminte verzi, iar rezultatul este cu adevărat minunat. Culturile sunt mult mai dezvoltate și diferența dintre câmpuri este vizibilă”, ne-a spus Alexei Micu.
„Totodată, am semănat plante siderate înainte de a cultiva mazărea și soia. Am utilizat un amestec de speltă și ovăz toamna, dar și grâu cu hrișcă. Rezultatul acestor încercări vorbește de la sine: umiditate mult mai bună a solului și o dezvoltare bună a culturilor”.
Producerea compostului
„De obicei, administrez circa 35-40 de tone compost per hectar, iar cel mai important este ca acesta să fie distribuit uniform. Efectul este vizibil odată cu răsărirea culturilor și se menține pe parcursul a 4-5 ani. Unde am aplicat compost acum 5 ani, încă se văd urmele. Recomand și altor fermieri să încerce. Pentru a produce compost nu este obligatoriu să utilizăm gunoi de grajd, pot fi tocate crengile din livadă sau alte resturi vegetale la care se adaugă bacterii speciale și obținem un îngrășământ minunat”.
Evitarea realizării arăturii
Ion Moroi este încă novice la acest capitol, însă încearcă să facă față schimbărilor. În acest an fermierul nu a realizat arătura, ceea ce i-a permis să păstreze mai multă umiditate în sol – foarte necesară în această perioadă. Un alt avantaj ce nu s-a lăsat mult timp așteptat – au apărut râmele.
„Tatăl meu are o experiență vastă în agricultură. Deseori, îmi povestește despre cum ei administrau îngrășăminte organice sau semănau îngrășăminte verzi, respectau asolamentul. Nu înțeleg de ce toate acestea au fost uitate și nu mai sunt utilizate. O altă dilemă pentru mine era cât de benefică este arătura și cum influențează aceasta plantele. Nu am efectuat-o în acest an, iar rezultatele care le văd pe câmp vorbesc de la sine. Este mult mai multă umiditate, iar culturile foarte bine dezvoltate”.
Potrivit datelor colectate de Agrobiznes pe parcursul anului trecut în cadrul deplasărilor în câmp, o bună parte din fermierii ce realizează lucrarea minimă a solului obțin rezultate mult mai bune, atât la capitolul recolte, cât și biodiversitate a solului, comparativ cu fermierii ce ară terenurile în fiecare an.
Cu toate că fermierii sunt în așteptarea ploilor, se pare că nici acestea nu vor fi eficiente în condițiile în care solul este prea degradat pentru a utiliza eficient resursa.
„Solul a pierdut capacitatea de infiltrare a apei, a devenit compact și cu o structură rea, de aceea ploile puternice ar produce mai multe pagube. Trăim o perioadă în care e timpul să schimbăm ceva, altfel va fi prea târziu. Fără asolamente, fără o abordare corectă în producere, nu mai putem miza pe aceea că efectele încălzirii globale nu vor fi simțite și pe recolte bune în viitor”, a explicat Boris Boincean, expert în agricultură.
Expertul susține:
„În agricultură sunt probleme de ordin general și particular. Cele de ordin general țin de asolament, sistemele de lucrare și fertilizare a solului. Cele de ordin particular țin de respectarea tehnologiei de creștere a fiecărei culturi. Oamenii trebuie să înțeleagă: fără a soluționa problemele generale – nu vom avea rezultate bune respectând doar tehnologia de creștere. Realizăm o agricultură neadaptată condițiilor actuale”.
Între timp, suprafața terenurilor afectate de eroziune în țară este de 35%, peste 400 de mii de ha de teren sunt afectate de alunecări, iar procesele de salinizare, deșertificare și poluare nu mai sunt probleme ce țin de viitor.
Metodele enumerate anterior sunt doar unele din încercările a unități dintre fermieri de a face față provocărilor, însă, implementate pe suprafețe mari și termen lung, pot oferi rezultate deosebite.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
