‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
miercuri, 12 iunie, 2024
28.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAnaliticaFermierii moldoveni în vizită la o fermă de vaci super-tehnologizată din județul Vaslui

Fermierii moldoveni în vizită la o fermă de vaci super-tehnologizată din județul Vaslui

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Un grup de producători agricoli din Moldova, printre care tineri agricultori și reprezentanţi ai cooperativelor de colectare și vânzare a laptelui, au vizitat o fermă de vaci din localitatea Târzii, judeţul Vaslui, România.

Ferma este situată pe drumul de la Crasna la Huși și poate fi văzută de către moldovenii care pleacă la București sau în Sudul României. Proprietarul fermei, Adrian Porumboiu a preluat niște grajduri vechi, le-a demolat în cea mai mare parte și a construit grajduri cu tehnologie Westfalia.

Ferma este impecabilă. Ea a fost fost repusă în funcţiune în 2007, după o modernizare care a durat doi ani, cu suportul unui proiect SAPARD de 2 milioane de euro. Iniţial, la fermă au fost aduse 60 de vaci Holstein din Germania.

Capacitatea fermei este de 580 de vaci. La moment, ferma întreţine 500 de vaci. Ferma este tehnologizată începând de la hrănirea animalelor până la scărpinatul automat pentru vaci.

Animalele din fermă ascultă muzică clasică, iar administratorul fermei spune că vacile de aici câștigă concursuri de frumuseţe la nivel naţional.

Citește aici despre Întreținerea vacilor în stabulație liberă. Plusuri, minusuri.

‹ adv ›

La fermă sunt două grajduri cu stabulaţie liberă, cu front de furajare, cușete de odihnă, adăpători independente, sistem de jaluzele verticale, care se închid automat în funcţie de intensitatea vântului.

Fiecare grajd e dotat cu senzori de vânt și de temperatură. Fiecare animal are un cip electronic. În funcţie de ce spun cipurile electronice, vacile își primesc raţia de concentrate după producţia de lapte pe care o oferă.

Dacă a mai intrat o dată, nu i se mai dă: este recunoscută automat și cade trapa. Fronturile de furajare și cușetele sunt franţuzești.

‹ adv ›

Plugurile racloare împing dejecţiile spre bazinul de captare. Dacă se întâmplă să ajungă la piciorul unei vaci, plugul se oprește automat datorită unui senzor, până când animalul ridică piciorul și abia apoi își poate continua cursa.

Sala de muls de tip Westfalia are 2×10 posturi. Un calculator central citește cipul fi ecărei vaci și urmărește ce producţie de lapte a dat, anunţă perioada când intră în călduri etc. Reţine modul de deplasare a vacii, numărul de pași făcuţi, iar dacă face mai mulţi pași, atunci înseamnă că vaca este în călduri.

Dacă un animal este depistat cu mai multe celule somatice în lapte, fenomen reflectat prin modificarea conductivităţii electrice, nu mai este mulsă.

˝Cilindrul hidraulic îi trage aparatul, așteaptă mulgerea tuturor vacilor, și, când i se dă drumul, trece printr-un culoar, unde există două antene care citesc cipul. O dirijează întrun cabinet medical și îl avertizează pe medicul veterinar: ai o vacă în cabinet, are ceva, trebuie să mergi s-o vezi”, susţine proprietarul fermei.

Ar putea să îți fie interesant și Pododermatita bovinelor sau cum tratăm șhiopătatul la vaci.

Ferma are instalate ventilatoare în grajduri și în sala de așteptare. Inclusiv o instalaţie pentru umectarea aerului. Grajdul are 3.000 de metri pătraţi, cu structura ușoară, zincată.

Zidul are doar 140 de centimetri de la sol. Jaluzelele sunt din pânză specială, care lasă aerul să treacă. Pe mijloc este un culoar de retragere a vacilor de la sala de muls. Grajdul respectă toate standardele de spaţiu și volum de aer.

Materialul seminal pentru fermele lui Porumboiu este cumpărat, preponderent, din SUA. Proprietarul păstrează toate viţelele. Tăurașii de două-trei săptămâni îi vinde la o firmă care îi duce la restaurantele din Italia. Piaţa de desfacere a laptelui este o fabrică de procesare a laptelui, care aparţine aceluiași stăpân.

Fermierii moldoveni, au rămas impresionaţi de cele văzute, au făcut fotografii pentru eventuale proiecte, și-au făcut notiţe. În rezultatul vizitei, beneficiarilor le-a crescut entuziasmul în privinţa afacerilor în agricultură, iar cei mai tineri dintre participanţi, chiar au intenţii de a dezvolta astfel de ferme.

Grigore Daraban, Agromediainform

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›