Oficiul Național al Viei și Vinului continuă seria de instruiri pentru specialiştii din domeniul vitivinicol. În data de 3 august 2016, în podgoriile Centrului vitivinicol „Purcari” din raionul Ştefan-Vodă, s-a defășurat seminarul național cu ieșire în teren cu tema „Bunele practici privind înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor viticole, destinate pentru producerea produselor vitivinicole cu IGP/DOP”. Evenimentul a fost organizat de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV), cu suportul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova şi Asistenţei Tehnice BEI «Filiére du Vin» (GFA Filiera vinului)”, precum și al unor companii vinicole din zonă.
Seminarul a fost dedicat specialiștilor din domeniu: reprezentanţii instituţiilor de cercetare şi pregătire a cadrelor pentru sectorul vitivinicol, reprezentanţii birourilor de proiectare a plantaţiilor viticole, reprezentanții companiilor vitivinicole şi agricole, inclusiv ai micilor producători de vinuri. Participanții au fost instruiți cu privire la implementarea bunelor practici în domeniul înfiinţării şi exploatării plantaţiilor viticole, destinate pentru producerea produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată (IGP) și denumire de origine protejată (DOP) în Republica Moldova. La seminar a participat şi o delegaţie din România, condusă de Alina DONICI, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (or. Târgu Bujor, jud. Galaţi).
Vladimir COROBCA, expert principal al Direcţiei Viticultură şi Vinificaţie din cadrul ONVV, doctor-conferenţiar universitar: „Există două modalităţi de a ameliora considerabil calitatea produselor vitivinicole din Republica Moldova, dacă ne referim la tehnologiile aplicate în plantaţiile viticole şi dacă vorbim despre produse vitivinicole cu IGP/DOP. Prima ar fi să testăm bunele practici din viticultură în cadrul instituţiilor de cercetare de profil din Republica Moldova, pe parcursul a 15-20 ani (după cum se insistă de către unii cercetători din ţară), după care să decidem pe care le implementăm şi pe care nu. Cea de-a doua este să preluăm bunele practici din ţări vitivinicole cu condiţii pedo-climatice asemănătoare (cum ar fi Germania, Austria, Cehia, România etc.) cu cele din Republica Moldova, pe care să le ajustăm foarte puţin la unele condiţii specifice din ţara noastră. Sunt convins, că dacă mergem pe modaltatea nr.1, Republica Moldova poate dispărea din lista mondială a ţărilor vitivinicole. Numai în cazul implementării bunelor practici discutate aici, vinurile moldoveneşti vor putea înregistra o calitate înaltă şi stabilă, vor putea exprima terroir-ul zonei din care au fost recoltaţi strugurii pentru producerea lor.”
În cadrul seminarului au fost abordate următoarele subiecte de actualitate pentru sector: bunele practici (Italia, România) privind înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor viticole, destinate pentru producerea produselor vitivinicole cu DOC/DOCG; cerinţe minime la înfinţarea plantaţiilor viticole noi în RM, destinate pentru producerea produselor vitivinicole cu IGP/DOP; tipuri şi materiale moderne de suport pentru plantaţiile viticole din RM. Evenimentul a inclus și vizitarea a 3 podgorii viticole din Centrul vitivinicol „Purcari”, Asociaţia Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată „Ştefan Vodă”, destinate pentru producerea produselor vitivinicole cu IGP/DOP, precum și o degustare de produse vinicole cu IGP, produse din strugurii de pe podgoriile vizitate.
Ion MORARU, şef sector viticol, „Vinăria Purcari” SRL: „În anul 2004 „Vinăria Purcari” SRL a plantat soiul Pinot noir cu schema de plantare de 1,5 X 1,0 metri (adică 6667 viţe/ha), pe o suprafaţă de 1,67 ha. În prezent de pe această suprafaţă se recoltează câte cca 8,5 tone/ha de struguri, adică cca 1,3 kg/butuc de struguri. Oenologul vinăriei noastre constată, în fiecare an, că cel mai bun vin se produce anume de pe acest sector. Este adevărat că acest vin şi se comercializează la cel mai înalt preţ.”
Arcadie FOŞNEA, consultant, „Teba Prim” SRL: „Pentru a produce vinuri de calitate cu IGP/DOP în Republica Moldova, trebuie să ne eliberăm de stereotipuri şi gândire conservativă, trebuie să majorăm considerabil densitatea plantaţiilor viticole la o unitate de suprafaţă. Iar în cazul majorării densităţii plantaţiilor viticole, cea mai recomandată formă de butuc este forma Guyot unilateral sau bilateral, obişnuit sau arcuit. Pe de altă parte, bunele practici ne indică faptul că plantaţiile viticole trebuie plantate numai pe pante cu gradul de înclinare de peste 7 grade, de-a lungul pantei. În acest caz, printre avantaje putem indica: majorarea coeficientului de utilizare a terenurilor agricole; posibilitatea de a majora la maxim densitatea plantaţiilor; posibilitatea de a majora la maxim ponderea lucrărilor executate mecanizat; facilitarea executării lucrărilor mecanizate în vii etc. Concluzia precum că amplasarea rândurilor de-a lungul pantei favorizează eroziunea solului nu este veridică şi poate fi este contrazisă cu uşurinţă, în cazul în care se întreprind măsurile agro-hidro-tehnice necesare. În Republica Moldova există mai multe plantaţii viticole care confirmă spusele mele – plantaţii viticole cu densitate mare şi cu direcţia rândurilor de-a lungul pantei.”
Alexandru LUCHIANOV, administrator, „Ampelos-plus” SRL: „85% din calitatea vinului sunt asigurate în plantaţia viticolă. Calitatea strugurilor depinde, în proporţie de cca 60%, de duritatea şi structura spalierului (care include: sistemul de ancorare, stâlpi fruntaşi, stâlpi mijlocaşi, tutori, sârma zincată). Concomitent, spalierul influenţează direct asupra eficienţei executării lucrărilor manuale, precum şi determină gradul de mecanizare a lucrărilor în plantaţiile viticole. Dacă dorim să avem o plantaţie viticolă durabilă şi eficientă, în aceasta trebuie să montăm un spalier modern.”
În prezent în Republica Moldova se desfășoară etapa de certificare a produselor vitivinicole cu IGP din roada anului 2015 şi de verificare a plantaţiilor cu privire la corespunderea cu prevederile caietelor de sarcini. Au fost luate în evidenţă 31 de unităţi vitivinicole (5 producători de struguri și 24 de producători de struguri şi de vin) și au fost certificate 172 de loturi de vin cu IGP, în volum de cca 40600 dal, produse de 11 unităţi vitivinicole din ţară.
Comentarii