Oportunitățile de piață ale sectorului de pomușoare și valorificarea acestora au fost discutate în cadrul celei de-a patra ediții a Conferinței Naționale a sectorului de producere și procesare a pomușoarelor, care s-a desfășurat pe data de 27 februarie, la Chișinău.
Aneta Ganenco, președintele Asociației „Pomușoarele Moldovei” a remarcat că Conferința dedicată producătorilor de pomușoare a devenit una tradițională și a întrunit atât producători de pomușoare, cât și instituțiile conexe de business și consultanță din acest segment de agricultură.
„Au participat la ediția curentă companii care oferă inputuri, credite, tehnică și tehnologii, consultanță în domeniul certificării. De asemenea, au fost prezenți și experți din mai multe țări cum ar fi România, Ucraina, dar și un reprezentant al platformei de distribuire și aprovizionare a rețelelor din orașul Moscova, care și-a dorit să stabilească legături comerciale cu producătorii din Republica Moldova. Am abordat un șir de probleme cu care se confruntă producătorii din acest sector și acestea se împart în două categorii. Prima categorie afectează toată economia țării cum ar fi brațele de muncă, accesul la apele subterane, lupta cu dominanta rețelelor, dar și probleme mai specifice cum ar fi lipsa soiurilor moderne, adoptarea tehnologiilor moderne și eficiente de producere pentru a obține produse de calitate. Sectorul de producere a pomușoarelor rămâne un sector atractiv cu o creștere semnificativă. Dacă în anul 2017 am avut 1000 de hectare de pomușoare, atunci la moment avem deja 4 mii de hectare. Totodată, avem tineri care sunt interesați de acest sector, dar și femei care se implică în acest business. Paralel cu culturile tradiționale cum ar fi murul, căpșunul și zmeurul, apar și alte noi cum ar fi cătina albă, goji, tayberry, ioșta, aronia neagră”.
Iurie Mudrea, reprezentantul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a declarat că sectorul de pomușoare a înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani.
„Din anul 2013 şi până în prezent, suprafețele destinate culturilor bacifere s-au mărit de circa patru ori, iar recolta globală s-a majorat de peste zece ori, ceea ce înseamnă că s-a mărit și productivitatea, iar producătorii au introdus în producție tehnologii noi și soiuri moderne. Dezvoltarea vertiginoasă a suprafețelor și productivității se datorează inclusiv subvenționării de către stat. Posibil că există lacune, dar toate pot fi corectate. Cu suportul USAID/APM a fost elaborat Programul de dezvoltare a sectorului horticol pentru anii 2020-2027 și sperăm că în primul semestru al acestui an să fie deja aprobat”.
Evenimentul a întrunit circa o sută de participanți – producători care la rândul lor au ținut să remarce că, deși problemele cu care se confruntă sunt destul de ample și le aduc pierderi, aceștia își doresc să diversifice asortimentul de fructe.
„Ne ocupăm cu cultivarea căpșunelor în câmp deschis, în tuneluri și în substrat pe stilaj orizontal de mai bine de 30 de ani. În ultima perioadă, sectorul de producere a pomușoarelor s-a dezvoltat foarte mult, am început chiar să exportăm peste hotare, ceea ce reprezintă o realizare foarte importantă. Compania noastră comercializează mai mult pe piața locală, dar producătorii din regiune exportă pe piața din Federația Rusă. Totodată, producătorii locali au început să cultive căpșune soiuri remontante, ceea ce ne permite să oferim cumpărătorilor o perioadă mai îndelungată de timp inclusiv în luna septembrie, octombrie și chiar decembrie. Pe parcursul a 3-4 ani, tot mai des ne confruntăm cu problema forței de muncă și acest fapt nu ne permite să majorăm suprafețele. Dar ne gândim totuși să mărim suprafețele căpșunelor crescute în tuneluri și substrat pentru a mări productivitatea. În data de 24 februarie, în urma vântului puternic au fost distruse 5 tuneluri și respectiv suportăm cheltuieli foarte mari pentru restabilirea acestora. Ne-am dori să fim susținuți ca să nu rămânem față în față cu aceste probleme”, ne-a spus Larisa Colomâcenco, producătoare din Transnistria.
Dorin Tofan, producător din raionul Nisporeni, ne-a comunicat că cultivă peste 6 hectare de căpșun, iar terenurile sunt irigate, ceea ce reprezintă un avantaj, pentru că fără apă nu este posibil de a obține o recoltă înaltă și de calitate.
„Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este lipsa brațelor de muncă. Nu mai puțin important este și faptul că nu este prelucrat corespunzător terenul, condițiile meteo mereu în schimbare. Dar am avut probleme și cu produsele de uz fitosanitar care nu au fost eficiente. Ne dorim să identificăm noi piețe de desfacere, să cunoaștem cerințele pentru aceste piețe, noi sortimente de pomușoare pe care am putea să le cultivăm și la noi. La moment, comercializăm pe piața locală, dar exportăm și pe piața din Rusia”.
În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 4 mii de hectare de plantații de pomușoare, de pe care în 2019 au fost recoltate circa 14 mii de tone de produse. În anul 2018, exportul de pomușoare a crescut față de anul 2016 cu 36% și a constituit circa trei mii de tone. Cei mai mari consumatori de pomușoare în Uniunea Europeană sunt Germania, Franța, Marea Britanie, Belgia. Cele mai cultivate pomușoare în Republica Moldova sunt căpșunile, zmeura şi coacăza neagră.
Evenimentul, care a devenit o platformă tradițională de comunicare și schimb de bune practici pentru reprezentanții lanțului valoric al pomușoarelor, a fost organizat de Asociația „Pomușoarele Moldovei”, cu susținerea Proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova.
Comentarii