Unul dintre sectoarele strategice pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova a fost și rămâne a fi sectorul vitivinicol. Însă, acesta are nevoie de o nouă abordare, iată de ce s-a decis elaborarea unei noi Strategii ce ar permite evaluarea detaliată a situației în sector și tendințele înregistrate în ultimii ani pe principalele piețe de desfacere a produselor vitivinicole, obiectivele și acțiunile care vor asigura o dezvoltare sustenabilă a sectorului la orizontul anului 2030.
La moment, este încă valabil Programul de Dezvoltare a Viticulturii, aprobat în anul 2002. Acesta a avut mai multe obiective, dar pe parcurs s-au desfășurat mai multe evenimente care au schimbat sectorul și contextul în care se activează.
Instituția responsabilă de elaborarea noii Strategii „Vinul Moldovei 2030” este Oficiul Național al Viei și Vinului, iar în cadrul unui interviu acordat pentru Agrobiznes, Gheorghe Arpentin, ex-directorul ONVV a explicat etapele parcurse și problemele identificate în acest domeniu.
„Evenimentele care au confirmat necesitatea elaborării unui nou cadru legal se referă, în primul rând, la embargoul din 2006 și 2013, evoluția piețelor de desfacere, comportamentul consumatorului, dar și schimbările climatice resimțite pe parcursul ultimilor ani, vorbesc despre nevoia unei noi viziuni pentru dezvoltarea sectorului până în anul 2030. Scopul Strategiei „Vinul Moldovei 2030” a fost de a identifica care vor fi acțiunile ce trebuie să le realizăm ca să influențăm politicile statului în domeniul vitivinicol și desigur, să atragem investițiile necesare pentru a da o nouă dinamică sectorului. Lucrul asupra Strategiei a început în luna iunie a anului trecut, după o metodologie clar definită. Am invitat cei mai buni experți internaționali pe domeniul viticulturii, dezvoltării durabile, vinificației, marketing și comunicare, educație, dezvoltare și cercetare, divin și brandy, cadrul legal”.
Gheorghe Arpentin a menționat că la elaborarea documentului au fost implicați 16 experți internaționali din 5 țări: Noua Zeelandă, Franța, Italia, Marea Britanie, Australia, dar și experți din țara noastră, inclusiv reprezentanți ai Proiectului Livada Moldovei, care a oferit inclusiv și suport financiar la elaborarea strategiei.
„Am avut mai multe întrevederi, ședințe, ateliere consultative cu Asociații profesionale din sector, regionale, cu participarea vinăriilor mici, medii și mari, am organizat și 15 vizite în teren, mai ales pentru experții internaționali, unde ei au avut posibilitatea să facă cunoștință direct cu cei care lucrează în podgorii, în vinării, instituții de cercetări. Au fost degustate 250 de mostre a vinurilor noastre, astfel ca experții să aibă o viziune ce stiluri de vinuri avem și cât sunt de bine aliniate la cerințele piețelor. Au fost constituite 6 grupe tehnice pe fiecare pilon amintit mai sus. Strategia reprezintă un document colectiv care a fost elaborat în baza activităților desfășurate în teren”.
Unul dintre cei mai importanți pași a fost identificarea unui plan de acțiuni care să ajute la restructurarea întregului sector vitivinicol.
„ Avem un potențial vitivinicol de vis, de această părere au fost și experții care au lucrat asupra elaborării acestei Strategii. Dar cu părere de rău, acest potențial este închis și nu ne putem dezvolta. Strategia vine să răspundă la întrebarea cum să eliberăm acest potențial și să creștem valoarea vinului moldovenesc”.
Actualmente, exportăm 85% din vinuri și suntem în primii 10 cei mai mari exportatori, după raportul vin exportat – vin produs, susține Gheorghe Arpentin.
„Cu toate acestea avem cele mai mici prețuri și cred că, nu trebuie să acceptăm această situație. În conformitate cu viziunea noastră, până în anul 2030 sectorul vitivinicol de la noi trebuie să fie recunoscut la nivel internațional, pentru vinurile noastre de calitate premium, sporirea reputației ceea ce va duce la triplarea valorii exportului. Este o viziune smart, foarte cantitativă. Altfel spus, pe parcursul a 10 ani trebuie să triplăm cifra de afaceri, ceea ce o să ne permită să ajungem la un preț mondial mediu: adică la circa 3 euro/l, acum avem 0,98 euro/l. Implementând Strategia „Vinul Moldovei 2030”, trebuie să construim o reputație internațională a vinului moldovenesc”.
Din totalul exporturilor circa 30% este vin îmbuteliat, iar 70% vin în vrac sau materie primă. Cu o așa structură a exporturilor nu putem construi o reputație în baza vinului în vrac, a mai spus Gheorghe Arpentin.
„Viticultura, este unul din cei 6 piloni de bază a sectorului și are nevoie de o restructurare completă, deoarece, cu părere de rău, viticultura nu a evoluat, dacă în sectorul de vinificație au mai fost făcute careva investiții, viticultura a stagnat. Astfel, în cadrul noii Strategii a fost elaborat un plan de acțiuni foarte cuprinzător. La moment, funcționează un mecanism foarte bun – Registrul vitivinicol, în care sunt incluse date despre toate parcelele viticole. Am reușit să înregistrăm circa 40% din toate suprafețele. Planificăm să includem un compartiment separat în Registru, unde vor fi incluse viile abandonate și cele slab productive, deoarece acestea reprezintă o problemă structurală a sectorului vitivinicol. Conform estimărilor, avem circa 20 de mii de hectare abandonate sau o treime din suprafața totală. Trebuie să le contabilizăm, dar și să decidem ce facem cu ele, să avem posibilitatea de a evalua efortul care trebuie sa fie întreprins în scopul restructurării întregului potențial de producere. Trebuie să implementăm măsuri care ar permite să dezvoltăm o viticultură performantă”.
„O altă acțiune care trebuie dezvoltată este ameliorarea relațiilor dintre producători și vinării. În registrul vitivinicol avem înregistrați 40 de mii de viticultori care dețin în medie 0,4 ha, sumar ei controlează a treia parte din suprafețele vitivinicole. Dacă nu ameliorăm relațiile dintre aceștia, nu îi integrăm în lanțul valoric, dispar aceste 40 de mii de hectare. Nu putem să avem o industrie unde mulți producători se ruinează, totuși vorbim de 40 de mii de oameni”.
Un alt pilon specificat în Strategie se referă la producerea vinului, iar multiplele probleme vor fi soluționate, dacă vom putea alinia potențialul de producere la cerințele piețelor, astfel ca să producem calitativ și cât este solicitat de piață.
„Noi avem vinuri de calitate, dar trebuie să ne orientăm spre producerea celor premium cum ar fi vinurile cu indicație geografică, vinurile de soi și în jurul lor să structurăm oferta vinurilor moldovenești. La moment, avem doar 10% din producerea vinurilor care au un statut de vin premium, dar ne propunem să ajungem la 60%, adică ne dorim o creștere de 6 ori. Este o sarcină foarte ambițioasă pentru următorii 10 ani. Totodată, nu trebuie să avem alte vinuri care să ruineze eforturile pe care le facem pentru promovarea vinurilor de calitate”.
Republica Moldova produce de 2-3 ori mai mult decât poate vinde și tot ce se acumulează formează stocurile care influențează prețurile.
„Dezvoltarea vinului premium presupune și dezvoltarea durabilă, respectiv nu putem să producem vinuri premium în condiții barbare, fără un respect față de mediul înconjurător.
Cred că trebuie identificată o soluție la regularizarea vinului de casă, altfel nu avem nici o șansă să dezvoltăm piața internă. Până la urmă, vinul de casă reprezintă o diversitate a vinurilor din Moldova, iar statul ar trebui să stimuleze producătorii vinurilor de casă, cu condiția ca aceștia să se înregistreze.Divinul și brandy este o categorie foarte importantă pentru crearea valorii”.
Un alt pilon important descris în Strategie se referă la marketing.
„În primul rând, este necesar să revizuim identitatea brandului și să repoziționăm Moldova ca țară producătoare. Trebuie să creăm și să promovăm aceleași valori care sunt importante și relevante pentru consumatori. Asta ar însemna că, restructurăm programele de marketing, să le adaptăm pentru promovarea vinului moldovenesc”.
Gheorghe Arpentin a constatat că, fără oameni de calitate, care cunosc domeniul nu putem dezvolta un sector puternic, relevant.
„Cercetarea educației și inovarea trebuie să fie puse în centrul strategiei. Iată de ce ne propunem să reformăm cadrul educațional, curricula, să le adaptăm cerințelor sectorului. Toate entitățile care pregătesc specialiști trebuie să se regăsească în clusterul de cercetare și inovare pe care ne propunem să-l creăm. Cadrul legal este un alt pilon important, ce necesită a fi adaptat cerințelor de moment. Este cunoscut faptul că avem legi destul de bune, dar care nu sunt aplicate și respectate. Până la urmă, a fost realizat un lucru extrem de important și sper că Strategia va fi aprobată și va contribui la dezvoltarea sectorului, în caz contrar industria vitivinicolă își va pierde din relevanță”.
Totodată, expertul consideră că un rol important și decisiv în elaborarea noului document l-a avut Proiectul Livada Moldovei, care s-a implicat extrem de mult.
„Apreciem și le mulțumim pentru colaborarea și susținerea oferită. Mai mult ca atât, ei au devenit partenerii noștri chiar de la începutul activității asupra Strategiei, contribuind și financiar. Proiectul Livada Moldovei a susținut direct procesul de implicare a coordonatorului Strategiei „Vinul Moldovei 2030” cunoscutul expert internațional din Noua Zeelandă, Dr. John Barker, care a fost și președintele grupului tehnic a pilonului „Cadrul legal, reglementar și instituțional”. Toate intervențiile, inclusiv faptul că a fost prezent la ședințele noastre, au avut o valoare indiscutabilă în consolidarea ideilor”.
Deși încă nu a fost aprobată Strategia „Vinul Moldovei 2030”, Gheorghe Arpentin și-a exprimat încrederea și speranța că începând cu anul 2021, activitatea sectorului vitivinicol va avea un nou document strategic, care va impulsiona ramura.
Comentarii