Gheorghe Midrigan: „Starea albinelor e foarte alarmantă”. Ce recomandă apicultorul

„Situația, la familiile de albine, în curând, cât de cât, se va ameliora. De fapt, problemele au început încă din luna iulie – august a anului trecut, când am avut carențe mari de hrană proteică pentru coloniile de albine. Chiar și în luna august am înregistrat carențe de hrană glucidică, energetică pentru albine.

Și în acel moment, apicultorii care au intervenit cu hrană proteică și hrană glucidică, tratamentele care trebuie făcute în sezonul respectiv, au intrat în iarnă cu albine cât de cât bune. Apicultorii care au stat cu gândul că albinele își adună singure hrana au intrat în iarnă destul de prost și este clar că, nu poți să ieși în primăvară mai bine decât ai intrat în iarnă”. 

„Din cauza frigului, mătcile au sistat ponta și în luna februarie, practic o lună, în care nu am mai avut puiet de niciun fel, ceea ce a dus la o destructurare a coloniilor de albine. La jumătatea lunii februarie, de obicei, mătcile încep să depună ponta și la începutul lunii martie încep să apară în colonii albinuțele tinere.

Puietul larvar este hrănit de „diutinus”, așa zisele albine care iernează, care practic sunt bătrâne, dar fiziologic tinere, adică albinele care pot să producă lăptișorul de matcă. În primăvară, albinele au aproximativ 3-4 luni de la naștere și sunt în stare, având perioada de repaus în care nu au produs lăptișor de matcă în toamnă, să-și reia funcțiile lor în colonie – să producă lăptișor de matcă și să hrănească puietul respectiv. 

În mod normal, la începutul lunii februarie, albinele respective hrănesc puietul, după 21 de zile încep să apară albine tinere, care la rândul lor, după 6 zile, devin albine doici, ce sunt în stare să producă lăptișor de matcă pentru a hrăni generațiile următoare de larve, albinele tinere”. 

„Astfel, în luna februarie, practic, nu am mai avut albine tinere sau puiet eclozat și am ajuns în luna martie. Albinele responsabile de hrănirea puietului erau pe ultima sută de metri. După prima săptămână a lunii martie, prin stupi nu am mai avut albine apte să producă lăptișor de matcă. Larvele din stupii respectivi au fost crescute de albinele bătrâne deja, care nu sunt apte să producă un lăptișor de matcă de calitate”.

„În anul curent, neavând grupul acesta de albine, au început să apară probleme de sănătate a stupului, îndeosebi puietul văros. Fluctuațiile mari de temperatură de la începutul lunii martie, când am avut zile cu temperaturi de +22⁰C…+24⁰C și mătcile au început să depună foarte multe ouă, din care au rezultat larve destul de multe, lipsa albinei doică, lipsa sanitarilor au dus la apariția, mai mult de 50%, a problemelor cu puietul văros (ascosferoza).

Lanțul a fost întrerupt, atunci când în luna februarie deja trebuia să apară albina tânără, care să preia munca de la albinele bătrâne. Astfel, albina bătrână, zi de zi, a scăzut numeric. Mult prea mult puiet, la jumătatea lunii februarie și prea puțină albină care să îngrijească de puietul respectiv. Totodată, din această cauza, și producerea căldurii în stup a fost deficitară (temperatura ar trebui să fie de circa +35⁰C și umiditatea de 65-75%)”.

„La moment, practic nu mai avem probleme cu albina doică. Prin consumul de hrană glucidică produce energia termică, reglează umiditatea, dar ne confruntăm cu faptul că albina care a iernat practic a murit de bătrânețe. Și acum, chiar dacă am avea și timp frumos afară, albine care să aducă cele necesare stupului, albinele culegătoare sunt numeric foarte mici și astfel nu pot acoperi necesitățile stupului legate de hrana proteică și glucidică”. 

„Deci, la moment, se mai adaugă o problemă. Chiar dacă avem albina doică, albina sanitară, cea care îngrijește puietul, cea care secretă ceara pentru căpăcirea puietului nu avem albina culegătoare și condiții meteo favorabile pentru a aduce în stup cele necesare. În stup este nevoie de patru lucruri esențiale: apă, polen, nectar și propolis. Cu toate că avem albina care este aptă de a lucra în interiorul stupului nu avem cele necesare în stup”. 

„În ceea ce ține de hrana proteică, cei mai mulți folosesc turtele proteice din comerț. Fiecare apicultor decide ce tip de hrană proteică folosește, o poate face și acasă (cu făină de soia, lapte praf degresat, drojdie de bere inactivă)”.  

„Albinele ne cer rame în stup pentru că a început să eclozeze în masă albina tânără și are nevoie de spațiu, dar totodată, din cauza frigului nu putem să riscăm și să extindem stupii, pentru că apar alte probleme. Sperăm că, temperaturile joase se vor menține doar o săptămână, pentru că în caz contrar riscăm să băgăm toți stupii în frigul roitului și nu mai avem șanse de a avea cules bun la salcâm sau rapiță.

Partea proastă este că, din cauza temperaturilor scăzute sunt afectate florile la cireș și alte culturi, iar peste o săptămână, când sperăm că vor ieși albinele din stup, practic nu vom avea flori, iar albinele nu vor avea ce culege. Și aici apare pericolul că va trebui să hrănim albinele până la culesul de la salcâm, care, în anul curent, după prognozele pe care le avem, ar trebui să înflorească aproximativ în data de 10 mai. Mai avem o lună în care trebuie să hrănim stupii”. 

„Din coloniile de albine foarte bune pe care le avem la moment s-ar putea să le găsim, peste o săptămână, moarte. Iată de ce este nevoie de a interveni cu hrană și glucidică și proteică. Și e mare păcat, mai ales după câte investiții s-au făcut începând cu luna iulie a anului trecut și câtă manoperă până la moment.

Și aici desigur că, apare și partea comercială a mierii, prețul este foarte mic (un kg de miere polifloră, în anul curent, a fost de 24 lei). Pentru comparație – o turtă proteică este 50-60 de lei/kg – respectiv investiții foarte mari, venit mic și profit 0”.