Care a fost cea mai mare subvenție achitată în anul 2017, ce măsuri subvenționate au fost cele mai solicitate, dar și ce modificări se planifică a fi operate în Sistemul de subvenționare am aflat de la Nicolae Ciubuc, directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.
Câți producători agricoli au beneficiat de subvenții în anul 2017?
Nicolae Ciubuc: „În cadrul AIPA au fost depuse circa 7800 de cereri de finanțare, în valoare totală ce a depășit 800 mln lei. Dacă ne uităm peste datele statistice, atunci cu siguranță avem un număr mult mai mare de producători agricoli care sunt în dificultate și necesită suport din partea statului. Amintesc aici că, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural (FNDAMR) este un Fond care vine să stimuleze agricultorii în realizarea planurilor lor investiționale. Astfel, primesc subvenții acei producători care sunt eligibili și cei care realizează investiții în diverse activități. Și dacă să ne referim la activități, atunci vorbim, în primul rînd, de acelea care se regăsesc ca priorități în politicile de dezvoltare. Priorități care au obiective de obținerea a producției cu valoare adăugată, diversificarea produselor, transformarea lor din materie primă în produse cu valoare adăugată, produse finite, diversificare piețelor de desfacere, calitatea produselor. Aici desigur, putem vorbi de un spectru larg de acțiuni care vin să încurajeze dezvoltarea infrastructurii fizice în zonele rurale drumuri, căi de acces (poduri), electricitate, sistemele de gazoducte, apeducte ect. proponderent destinate pentru satisfacerea necesităților producătorilor agricoli. Numărul fermierilor care, la moment, ramân neacoperiți de Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural este o prioritate pentru stat, pentru autoritățile responsabile în identificarea soluțiilor de susținere a acestei categorii de agricultori, ce au posibilități limitate în a realiza un plan investițional. O soluție în acest sens ar putea fi invocată noua schemă de plată, care ar urma să fie implementată din anul 2020, mă refer aici la plățile la hectar. Sub noua formulă de plată vor cădea toate suprafețele de la 1 hectar și mai mult. Deținătorii de terenuri, care vor fi înregistrați sub o anumită formă juridică vor putea primi acest suport, mărimea cărui urmează a fi determinată în următarea perioadă”.
Care este valoarea totală a plăților efectuate de AIPA în anul 2017?
Nicolae Ciubuc: „Valoarea totală a plăților efectuate de AIPA în anul 2017, este de 900 mln. de lei. Menționez că, circa 340 mln. de lei au fost direcționați către achitarea datoriilor acumulate față de agricultori în anul 2016. Circa 29 mln. de lei a fost contribuția statului în Fondul Național al Viei și Vinului și circa 11 mln. de lei au constituit cheltuielile de administrare a Fondului de subvenționare. Per total, disponibili pentru acoperirea cererilor de subvenționare depuse în anul 2017 au fost circa 520 mln. de lei. Aproximativ 27 % din totalul fondurilor au fost direcționate spre stimularea investițiilor în procurarea tehnicii și utilajului agricol. 25% au fost achitate pentru stimularea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare. Circa 23% au fost direcționate în modernizarea înființării plantațiilor multianuale. Aceste trei domenii au fost cele mai solicitate”.
Care a fost cea mai mare subvenție achitată în anul 2017 și pentru ce afacere?
Nicolae Ciubuc: „Cea mai mare subvenție efectuată de AIPA, în anul 2017, a fost în valoare de 4,5 mln. de lei fiind atribuită submăsurii ce se referă la construcția unei case de ambalare și frigider de păstrare a fructelor și strugurilor. Este vorba despre un grup de producători, care au accesat suma maximă pe care o pot solicita. În cazul de față vorbim despre un grup de producători, care au dispus de această facilitate de a primi suma de 4,5 mln de lei. În timp ce agricultorii individuali pot primi suma maximă de 3 mln. de lei”.
Câte dosare depuse au fost respinse și din ce motive?
Nicolae Ciubuc: „Motivele pentru care au fost respinse unele dosare sunt diferite. În general, acestea se referă la calitatea documentelor care sunt prezentate de către unii producători agricoli. Numărul acestor dosare nu este atât de mare și vorbim de circa 4% din totalul de cereri. Un alt motiv este legat de intenția unor producători atunci când cred că ”Scopul scuză mijloacele” și doresc să beneficieze nejustificat de mijloacele oferite de către stat. În anul 2017, au fost indentificați mai mulți producători agricoli ce vor fi incluși în lista de interdicții, aceasta fiind o pârghie de sancționare a acelor producători care prezintă date neveridice, sau documente false. Scopul nostru nu este de ai penaliza ci de a preveni anumite fraude. Alte câteva dosare au fost respinse pe motivul că nu au atins punctajul necesar în urma evaluării. Reieșind din principiul eficienței economice în implementarea unui proiect avem un spectru de condiții care impun anumite dosare să treacă procedura de evaluare”.
Care este scopul acordării subvențiilor de către stat, ce se urmărește prin acordarea acestui suport?
Nicolae Ciubuc: „Subvenția nu este un ajutor, subvenția este investiția statului, sau contribuția în afacerea producătorului agricol. Și ca și orice partener, statul așteaptă rezultate, și aici vorbim de rezultate ce țin de generarea locurilor de muncă, îmbunătățirea mediului de trai, comercializarea producției agricole calitative pe piețele de desfacere, la prețuri avantajoase”.
La etapa data putem vorbi despre anumite rezultate înregistrate în urma acordării subvențiilor?
Nicolae Ciubuc: „În primu rând, aș menționa că prin sate deja vedem multă tehnică agricolă performantă, plantații cu tehnologii destul de avansate, ponderea producției care se exportă, calitatea acesteia. Totodată, au fost introduse în circuitul agricol mai multe terenuri care au fost delăsate și acest lucru este unul destul de pozitiv. Toate acestea sunt un rezultat al acordării subvențiilor”.
Ce ne puteți spune despre acordarea subvențiile în sectorul zootehnic?
Nicolae Ciubuc: „Sectorul zootehnic se află într-un declin permanent. Deși, s-au întreprins mai multe activități de susținere a acestui sector, și aici amintesc că au fost ani în care practic 100% a fost compensată valoare investiției, acesta nu a dat rezultatele scontate. Datele din Registrul animalelor ne demonstrează că numărul animalelor pasibile de înscriere sunt în scădere și acest lucru este determinat nu doar de insuficiența fondurilor. Fără sectorul zootehnic nu putem vorbi de o agricultură și prietenoasă mediului, dar și respectarea unor reguli de ecosistem. Republica Moldova, din totdeauna a avut potențial destul de mare în acest domeniu”.
Ce alte mecanisme de intervenție are statul pentru susținerea producătorilor agricoli, înafară de plata subvențiilor?
Nicolae Ciubuc: „Un mecanism de susținere ar fi anumite facilități de ordin fiscal. Agricultura este un domeniu în care se investește acum, dar rezultatele sunt vizibile mai târziu. Astfel, crearea posibilităților de accesare a fondurilor ieftine (credite, alte surse de împrumut) ar reprezenta o soluție bună pentru producătorii de la noi. O altă variantă, care nu necesită fonduri mari, ar fi crearea fondurilor de garantare, acesta ar facilita persoanele care au nevoie de finanțe, dar nu au ce gaja. Cred că și crearea sau revenirea la formula Centrelor agroalimentare atât în Chișinău, cât și în raioane ar fi un mecanism favorabil pentru susținerea agricultorilor. Nu în ultimul rând, aș menționa și crearea accesului la surse de apă, sau stimularea irigării, inclusiv prin liberalizarea utilizării apelor subterane, apelor care sunt pasibile de utilizat în agricultură. Știm că o agricultură performantă înafara irigării nu există. Și aceasta ar trebui să reprezinte o prioritate în politicile statului de dezvoltare a sectorului agricol. Dincolo de tehnologiile avansate, care prin intermediul sistemului de subvenționare se implementează, trebuie să dezvoltăm aferent și măsuri de asigurare. Aș vedea o soluție și în crearea fondurilor mutuale, este un mecanism care funcționează în multe țări, inclusiv în România, prin care statul împreună cu agricultorii și cu Companiile de asigurare crează aceste fonduri prin contribuția fiecăruia, iar în cazul producerii unui risc toate acestea sunt acoperite din mijloacele acestuia”.
Care sunt prioritățile AIPA pentru anul 2018?
Nicolae Ciubuc: „Prioritățile pentru anul 2018 se referă, în primul rând, la achitarea datoriilor față de producătorii agricoli, care au depus dosare pentru subvenționare în anul 2017. La moment, suntem în plin proces de realizare a acestei sarcini și sperăm că până la sfârșitul lunii februarie vor fi achitate integral datoriile. Acestea s-au acumulat din cauza epuizării Fondului în anul trecut. Circa 1000 de cereri sunt procesate, au mai rămas aproximativ 600 de solicitări. Asigurarea gestionării eficiente a mijloacelor fondului din acest an. Ne propunem mai multe acțiuni de responsabilizare a producătorilor agricoli, atunci când vorbim despre depunerea dosarelor, calitatea documentelor prezentate, dar și intențiile lor nobile în vederea aplicării unor principii corecte de accesare. Vom intensifica misiunile noastre de monitorizare și verificare în teren. Mă refer la cererile și dosarele care au fost depuse în anii precedenți și care, conform regulilor de subvenționare, producătorii sunt responsabili ca o anumită perioadă să respecte criteriile de eligibilitate (să nu înstrăineze, să utilizeze această investiție conform destinației), dar și să aplice materiale de vizibilitate (panouri informative), campanie care deja a fost demarată. Scopul verificărilor amintite este de a sensibiliza asupra responsabilităților și obligațiunilor care le au producătorii agricoli. Planificăm să lansăm, în anul curent, câteva servicii noi cum ar fi subvențiile în avans. Va fi instituit un program nou pentru susținerea proiectelor start-up, proiecte demarate de tineri fermieri, femeile în afaceri, de oamenii care au idei, dar nu au posibilități financiare de a asigura realizarea unei investiții. Astfel că, pe fonul lipsei mijloacelor financiare, mai multe idei ramân nerealizate. Aceasta, până la urmă, ar fi o motivare pentru acei care au rămas aici în țară să nu plece, ori cei care doresc să deschidă o afacere să se întoarcă. Subvenția, care este la moment acordată post-factum, să fie acordată în avans, chiar și la condiții mult mai avantajoase. În baza unui plan de afaceri, evaluat pozitiv, agricultorul sau tânărul respeciv poate primi până la 65 % din valoarea proiectului în înființarea plantațiilor, construcția sau modernizarea unei ferme zootehnice, în producerea legumelor pe teren protejat (sere, solarii). Domeniile care sunt cele mai relevante în sectorul agricol și care aduc valoare adăugată încadrându-se în spectrul obiectivelor și priorităților statului în dezvoltarea sectorului agricol. Respectiv, pe aceste domenii vor putea fi aplicate proiecte pentru start-up și pentru care statul va acorda subvenții în avans. În perspectivă, în dependență de rezultatele atinse în cadrul acestui prim an de activitate, să extindem Fondul. O altă prioritate este și crearea posibilității de depunere a cererilor on-line. Acest obiectiv se încadrează într-un obiectiv mult mai vast trasat pentru viitorii 3 ani, în care AIPA își propune să optimizeze la maxim procesele și procedurile de lucru. În vederea minimizării documentelor care stau la baza obținerii subvențiilor și substituirea lor prin crearea diferitor platforme electronice de preluare și procesare a datelor. Ne propunem să punem bazele sistemului informațional integrat de administrare și control, care există în toate țările UE, și se referă la implementarea schemei de plată la suprafață. Ne dorim să dezvoltăm, pe lângă AIPA, un Centru de instruire destinat producătorilor agricoli, care va fi responsabil de ridicarea calității în rîndul fermierilor. Ținând cont de lacunele și problemele care au fost depistate în procesul implementării Sistemului de subvenționare în anul precedent, AIPA va veni cu unele propuneri de modificare. Cele mai importante se referă la măsurile de promovare a producției pe piețele de desfacere prin care vom compensa parțial cheltuielile de participare la un spectru mai larg de evenimente cum ar fi târguri, festivaluri și expoziții naționale, nu doar în străinătate, finanțarea spoturilor sau măsurilor de promovare în rețelele de supermarketuri din țară sau din străinătate”.
Comentarii