Ion Rîbințev, doctor în agricultură: „Înierbarea solului în livezi favorizează colorația intensă a fructelor”

În adresa redacției Agrobiznes au parvenit mai multe solicitări de informație din partea producătorilor referitor la înierbarea spațiului dintre rânduri în livezi. În articolul ce urmează vă prezentăm cele mai importante aspecte ce țin de sistemul de întreținere a solului în livezi prin înierbare, avantajele și dezavantajele acestuia, comentate de expertul Ion Rîbințev, doctor în agricultură.

„Luând în considerație clima temperată caracteristică Republicii Moldova, seceta ce persistă în ultimii ani și particularitățile pedologice, înierbarea spațiului dintre rânduri în livezi devine un procedeu agrotehnic relativ costisitor, însă benefic pentru sol și cultură. Înierbarea plantației este o verigă foarte importantă pentru obținerea unei recolte de calitate”, a explicat expertul.

Producătorii aplică acest sistem de întreținere a solului în livezi datorită următoarelor avantaje:

• Accesul tehnicii în livezi după ploi, ceea ce este foarte important pentru speciile pomicole ce pot fi atacate ușor, în această perioadă, de boli sau dăunători;
• Îmbunătățirea structurii solului, porozității și activarea microorganismele din sol;
• Datorită descompunerii materiei organice crește procentul de humus în sol;
• În plantațiile de pe terenuri în pantă înierbarea spațiului dintre rânduri previne eroziunea solului.

Care sunt dezavantajele acestei metode?

„În primul rând, în cazul unei agrotehnici incorecte se înmulțesc șoarecii care produc daune în livezi, rozând lemnul din zona coletului, ceea ce poate duce la distrugerea plantației. Un alt dezavantaj este că, ierburile perene devin concurenți ai culturilor pomicole, respectiv cantitatea administrată de îngrășăminte trebuie mărită, altfel, plantele vor avea de suferit. În aceste plantații este necesar de instalat sistemul de irigare, deoarece ierburile semănate consumă apa în detrimentul plantelor”.

Care sunt metodele de înierbare și ce presupun acestea?

„În practica pomicolă sunt utilizate două tipuri de înierbare: parțială și totală. La fel, solul poate fi menținut înierbat atât pe întreaga perioadă de vegetație, cât și numai în perioada efectuării lucrărilor în livezi. Înierbarea parțială poate fi făcută prin înierbarea spațiilor dintre rânduri, pe rând solul fiind menținut ca ogor negru. Aceste particularități sunt dirijate de speciile plantate și vârsta plantației. Din punct de vedere economic, cea mai eficientă este înierbarea peste un rând sau două. La o trecere a tehnicii pe rând, de obicei, se tratează două rânduri cu produse de uz fitosanitar, respectiv, înierbarea tuturor rândurilor nu este necesară. Astfel, sunt reduse cheltuielile pentru procurarea semințelor”.

Ce vârstă trebuie să aibă pomii în livezile înierbate?

„Nu se recomandă categoric de a utiliza această metodă în livezile abia înființate, deoarece pomii au sistemul radicular mai slab dezvoltat și amplasat în orizonturile superficiale ale solului. Astfel, plantele semănate devin concurenți pentru elementele nutritive și apa din sol. În primii ani este recomandată întreținerea solului ca ogor negru. Procedeul este binevenit doar în livezile ce au intrat pe rod. În plantațiile superintensive, cu pomi altoiți pe portaltoi vegetativi de vigoare slabă, sau la arbuști fructiferi metoda este ineficientă din cauza cheltuielilor mari suportate la irigare sau nutriția plantelor”.

Ce specii sunt recomandate pentru înierbare?

„De obicei, semințele reprezintă un amestec de graminee și leguminoase (ce stimulează acumularea azotului în sol). Cel mai des semănate specii sunt: golomățul, sparceta, reigrasul, păiușul de livadă, firuța și trifoiul. Important este ca speciile să aibă o înrădăcinare superficială, să fie rezistente la secetă, umiditate, umbră, călcare repetată, cosire și să formeze un covor de iarbă uniform. De obicei, semințele sunt semănate primăvara devreme pentru ca plantele să se dezvolte pe parcursul perioadei de vegetație și să formeze densitatea necesară”.

Ce lucrări de întreținere necesită aceste plante?

„În principiu, ceva condiții speciale nu sunt, dar este important în perioada de vegetație de evitat formarea semințelor la plante, astfel, acestea trebuie cosite sistematic de circa 4-6 ori, când ating înălțimea de 15-20 cm. În caz contrar mărim rezerva de semințe din sol. Vegetația cosită se lasă pe sol sub formă de mulci, astfel, asigurând majorarea cantității de humus. După trei ani solul trebuie prelucrat, iar semănarea ierburilor se realizează pe rândul ce a fost menținut ca ogor negru în anii precedenți. Un asemenea ciclu se repetă pe parcursul întregii perioade de exploatare a livezii”.

Există o alternativă a înierbării artificiale?

„Da, în livezi poate fi aplicată cu succes și înierbarea naturală. Această metodă presupune cosirea periodică a plantelor ce cresc spontan în livezi. Solul se întreține identic ca și în cazul înierbării artificiale. Este important să eliminăm buruienile ce pot provoca daune sau dificultăți, cum ar fi Xanthium strumarium (curnuții) ce se înmulțesc rapid, plantele cu sistem radicular ce pătrunde adânc în sol, ne mai vorbind de eliminarea buruienilor de carantină cum ar fi Ambrosia artemisiifolia. Acest tip de înierbare este recomandat în plantațiile de nuc sau alun în care înierbarea artificială devine o metodă costisitoare din cauza distanțelor relativ mari de plantare”.

Datorită covorului de ierburi din livezi, este redusă tasarea solului, conținutul de carbonați activi în sol și afecțiunea pomilor de cloroză. Un alt aspect important este că fructele devin mai intens colorate și se păstrează mai bine.