Pornind de la un număr de doar 9 membri, Asociația Micilor Producători de Vinuri din Moldova a înregistrat o creștere remarcabilă atât la capitolul numărul vinificatorilor care au devenit parte a asociației, cât și la capitolul succeselor înregistrate de aceștia.
Asociatia a avut un rol de catalizator și de consolidare a unui segment nou de producători, inexistent până acum, segmentul cramelor cu vin de autor.
În plus, succesele înregistrate de producătorii de vinuri sunt motiv de inspirație și pentru alte persoane interesate să investească în acest sector.
În cadrul unui wine media-talk, organizat recent, Directoarea executivă al ASW, Elena Tomescu, a prezentat cifrele care conturează eforturile anului 2022 – o cumulare a datelor de export și a reușitelor micilor producători în concursurile internaționale de profil.
În total, în 2022, 25 de companii vitivinicole, membre ale asociației, au exportat în 19 țări vinurile moldovenești, valoarea totală a exporturilor ajungând la 812 615 de dolari.
Totodată, micii producători de vinuri au obținut 113 medalii în cadrul concursurilor internaționale, dintre care 3 Grand Gold, 71 Gold, 34 Silver și 5 Bronz.
„Un mic producător nu este o cramă pe care o susținem pentru a ne mândri cu portofoliul membrilor industriei. Micul producător din Moldova s-a poziționat ca un trendsetter, ca un inovator și ca un creator, producător ingenios, care știe să facă un mix unic de marketing, prin care se diferențiază de alți producători”, a menționat în cadrul wine media-talk-ului organizat recent Diana Lazăr, director senior pentru industria vitivinicolă și a turismului în cadrul RCRA.
La moment, Asociația Micilor Producători de Vinuri din Moldova numără aproximativ 60 de membri.
„Mai există alți mici producători care nu sunt membri ai asociației, în total circa 70-75 de mici producători de vin, crame, care activează anual și sunt credibili și cunoscuți. Categoria respectivă nu include vinurile țărănești sau vinurile de casă, este vorba despre o categorie absolut nouă, care s-a reliefat și poziționat în ultimii 5-6 ani”, explică Diana Lazăr.
Prin mixul de marketing, adică alegerea strugurilor celor mai calitativi, setarea stilurilor și nișelor de vinuri unice (de exemplu, vin alb produs din struguri roșii, cum este Blanc de Merlot de la Gogu winery, ori stilurile rosé-urilor sau spumantelor deosebite, vinurile micilor producători devin unice.
„Mici producători de vinuri cum ar fi ATU Winery sau Novac au poziționat vinuri noi pe piață, iar după ei, și Cramele mari, care se deosebesc prin tehnologii, echipă, ingineri tehnologi le-au urmat calea. Exemple elocvente aici ar fi vinurile: Alb de Onițcani, Codrinschi, Floricica, Legenda – sunt probele care demonstrează că producătorii mici sunt un element critic pentru filiera vitivinicolă, prin care pătrund inovațiile, se reînnoiesc tradițiile milenare și are loc inspirarea tinerilor de a se apropia de clusterul vitivinicol.
Cineva spunea că profesia vitivinicolă a devenit atractivă grație micilor producători de vin. Aceștia, într-adevăr, sunt dinamici, atractivi, își promovează produsele și afacerea alături de întreaga familie, dau dovadă de interacțiune, spirit de echipă și sunt etalonul oamenilor gospodari în Moldova”.
Pe plan extern, în cadrul evenimentului s-a menționat despre necesitatea existenței filierei micilor producători de vin, cu prezența cramelor de autor, deoarece aceștia sunt cartea cea mai atractivă pentru vinurile Moldovei.
„Micii producători de vin sunt pe primul plan atunci când vorbim cu Masters of wine, cu somelierii, cu jurnaliștii din domeniu, reușim astfel să le captăm atenția și adorația pentru vinul moldovenesc grație marilor vinificatori cu mici crame, iar, de aici, deja pot fi deschise ușile pentru marile afaceri, cu mari crame, care contribuie la veniturile țării noastre”.
O oportunitate destul de interesantă ce prinde contur tot mai mult în ultimii ani, ține de dezvoltarea turismului vitivinicol.
„Ce este inerent și natural pentru unii producători, este simbioza între producerea de vin, turismul vitivinicol și rolul lor de dezvoltare a mediului rural. Observăm că micii producători se integrează în Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri), APL-uri, sunt vocali în plan civic. Respectiv, cramele de autor ale producătorilor mici reprezintă o miză a dezvoltării durabile a industriei vitivinicole și producătorii să fie susținuți în continuare pentru a cataliza schimbarea și a perpetua talentul și priceperea în generațiile următoare, astfel păstrând vinul Moldovei ca O Legendă Vie”.
În ultimii 6 ani, prin intermediul Proiectelor de Competitivitate și Agricultură Performantă, un buget de 1 milion 200 de mii de dolari au fost investiți exclusiv în dezvoltarea micilor producători.
„Am avut 65 de granturi valorificate, inclusiv un grant instituțional pentru Asociația Micilor Producători de Vinuri din Moldova, care a fost dedicat atât platformei de promovare, sub o umbrelă comună, cât și pentru studii, vizite și programe de mentorat.
200 de mii de dolari au fost investiți în procurarea echipamentelor care să fie utilizate în comun și care indică faptul că în Moldova este posibilă cooperarea, într-un model inovativ, așa cum este modelul Asociației Micilor Producători de Vinuri. Vedem un partener credibil pentru noul proiect lansat, PCRR, suntem în discuții privind setarea unui nou grant-cadru pentru continuarea sprijinului strategic și, împreună cu partenerii noștri de la Oficiul Național al Viei și Vinului, de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare putem crea acest cluster care să fie benefic micilor producători de vinuri”.
Printre membrii asociației se numără 12 exportatori care livrează producția constant și deschid piețe noi de desfacere în țări precum: Japonia, România, Coreea de Sud, Germania, Portugalia.
„Vedem rolul Asociației în 3 direcții: lobby/advocacy și reprezentare la nivel de cadru de politici, de planificare a subvențiilor; a doua direcție ține de membrii actuali și de oferirea acestora a oportunităților de vânzare, odată ce piața locală este prioritară pentru ei, iar cu dezvoltarea cramei, este necesară și asigurarea exportului. Vrem să investim mai mult în promovarea exporturilor și diversificarea piețelor, punând un focus deosebit pe elementele de comerț electronic de vânzare online, să sporim prezența digitală sub aspectul campaniilor de marketing. Vedem că cea mai mare platformă de promovare a vinului – Vinul Meu – este, de fapt, cea a Asociației Micilor Producători, am putea cu aceasta, cel puțin, trece Prutul”.
A treia direcție este cea de găsire a noilor mici producători, care astăzi sunt fie gospodării țărănești care vând struguri, fie tineri din diasporă care vin cu investiții din extern orientate într-o afacere vitivinicolă.
„Pe această direcție, ne dorim atragerea micilor producători care să vină pe segmentul cramelor mici și ulterior să devină membrii acestei organizații. Împreună cu ONVV, în 2016, am dezvoltat un program inovativ, care s-a dovedit a fi un succes în timp, se numește Programul de mentorat al micilor producători, în cadrul căruia am făcut un asamblaj între granturi acordate etapizat, de 3 mii de dolari, astfel încât producătorul să poată să răspundă riscurilor, să se adapteze, iar tot acest proces de dezvoltare a fost însoțit de mentori, vinificatori, care au în spate minim 3 sezoane, 3 ani de recoltă.
Mentorii i-au ajutat pe discipolii săi de la etapa lucrărilor în vie până la îmbuteliere, după care au fost și sunt asistați pe partea de expertiză de marketing, poziționare de produs, formarea etichetelor și a ambalajului, după care intrarea pe canalele de distribuție, promovare și orientarea lor către ciclul de export”.
Asociația își propune să păstreze formula respectivă de dezvoltare și în cadrul noului proiect.
La eveniment au mai participat Arcadie Foșnea, președintele Consiliului ASW, care a punctat profilul activității micului producător și rolul esențial al acestuia de a consolida industria vitivinicolă, Elizaveta Breahna, director interimar ONVV Wine of Moldova, care a vorbit despre parteneriatul dintre ONVV și ASW, dar și mai mulți producători de vinuri, jurnaliști.
Comentarii