A mai rămas o lună de zile până la summit-ul „Parteneriatului Estic” de la Vilnius, în cadrul căruia Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE. Acest document va face ireversibil parcursul integrării europene, oferind încredere celor care privesc cu scepticism calitatea de membru UE a Republicii Moldova.
Pentru marea majoritate a cetăţenilor este clar ce-şi doreşte Moldova de la UE. Dorinţa de aderare este atât de mare, încât în societate practic nimic nu se discută despre ce poate oferi Moldova Uniunii Europene?
Moldova poate oferi Uniunii Europene miere de calitate
Mierea este unul din puţinele produse moldoveneşti care de vreo 13 ani încoace a cucerit piaţa europeană, iar interesul pentru acest produs este în continuă creştere în fiecare an.
Chiar dacă Moldova nu poate concura cu piaţa europeană la capitolul preţ şi volum, ea poate concura fără probleme la capitolul calitate, fapt confirmat de rezultatele obţinute la mai multe concursuri internaţionale. Tradiţional, Germania rămâne a fi cel mai mare importator al mierii moldoveneşti, unde anual este exportată cea mai mare cantitate de miere. Explicaţia este simplă, Germania are o cultură înaltă a consumului de miere, acesta fiind de circa 2,5 kg/anual pe cap locuitor, spre deosebire de Moldova unde acest indicator este doar la 60-80 de grame.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor, Ştefan Condratiuc este ferm convins că odată cu parafarea, şi ulterior semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, Republicii Moldova i se deschid în primul rând perspective pentru a beneficia de suport financiar pentru dezvoltare, pentru a-şi putea îmbunătăţi capacităţile de producere, iar odată cu aceasta şi capacităţile de export a mierii.
„Problema cea mai mare a apiculturii moldoveneşti continuă să rămână lipsa resurselor financiare pentru dezvoltare. Dacă dorim să obţinem rezultate bune în domeniu atunci trebuie să ne modernizăm, fapt care presupune modernizare pe întreg lanţul valoric – de la producere până la export. Trebuie să ne dezvoltăm din punct de vedere tehnic, instruire, să apreciem la justa valoare baza meliferă, să modernizăm stupinele, fapt care va permite obţinerea mierii pe sortiment, care se vinde la un preţ mai mare decât mierea polifloră”, spune Ştefan Condratiuc.
Odată cu liberalizarea pieţei europene, apicultorii speră la diversificarea pieţei, astfel încât mierea moldovenească să fie exportată în cantităţi mari nu doar în Germania.
„Aşteptăm cereri mai mari şi din partea altor state, cum ar fi Polonia, Franţa sau Italia”, declară Condratiuc.
Moldova nu are cote la exportul de miere, din cauza insuficienţei dezvoltării sectorului, capacităţile de export sunt limitate la circa 1,5 mii tone, în condiţiile în care potenţialul de export poate fi de circa 50% din potenţialul de producere al mierii.
„Baza meliferă din ţară poate asigura producerea a circa 10-12 mii tone, din care circa 50% poate merge la export. Scopul nostru nu este doar de a exporta mierea, dar şi de a dezvolta consumul în Moldova, pentru că cel mai bun preţ îl poate oferi ţara de producere a mierii. De exemplu, dacă un kg de miere la export costă 25-26 de lei, atunci în ţară acesta este comercializat la preţul de 70-80 de lei/kg”, spune preşedintele Asociaţiei.
Ştefan Condratiuc afirmă că Moldova are posibilităţi mari de producere a mierii, însă pentru aceasta este nevoie nu doar de entuziasmul apicultorilor, dar şi de susţinerea autorităţilor, de strategii la nivel de stat şi de susţinere financiară serioasă.
”În ultimii ani, apicultorii au demonstrat că apicultura poate deveni un sector important în RM, care poate aduce ţării şi faimă, şi venit. Cu regret însă, autorităţile nu observă succesele apicultorilor, nu văd că ramura are potenţial şi că trebuie doar susţinută pentru a aduce valoare adăugată înaltă. Succesele apicultorilor se datorează mai mult entuziasmului lor şi proiectelor finanţate de UE, decât susţinerii autorităţilor. Dezvoltarea apiculturii înseamnă locuri de muncă, soluţionarea unor probleme socio-economice în spaţiul rural. Avem nevoie de o strategie bine pusă la punct care să asigure dezvoltarea ramurii”, consideră Ştefan Condratiuc.
Apicultorii speră cu eforturi comune ca cel puţin în 2014 să aducă o linie de ambalare a mierii în RM, astfel încât să exporte miere în UE ambalată, ceea ce înseamnă un preţ mai mare.
„La moment concurăm doar cu calitatea, nu putem concura cu preţul şi cu volumul. Cu volumul nu vom putea concura niciodată, iar pentru a concura cu preţul este nevoie să fim dotaţi şi să vindem mierea deja ambalată. Atunci vom avea valoare adăugată şi vom putea concura şi la capitolul preţ”, a spus Ștefan Condratiuc.
Baza meliferă din RM poate întreţine circa 500 mii de familii de albine, ceea ce poate asigura producerea a circa 10-12 mii de tone de miere anual. În prezent, în Moldova sunt circa 150 mii de familii, care asigură producerea a circa 4,5 mii tone de miere anual.
Material realizat de Agenția INFOTAG în cadrul rubricii „Summitul de la Vilnius: ce poate oferi Moldova Uniunii Europene?”
Comentarii