Care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă sectorul agricol din Republica Moldova, în ce măsură sistemul de subvenționare răspunde necesităților producătorilor agricoli, ce măsuri de susținere a tinerilor impicați în agricultură sunt promovate, dar și care sunt soluțiile pentru remanierea sectorului zootehnic am aflat de la Liviu Volconovici, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
Constatăm că, anul 2017 a fost un an favorabil pentru producătorii agricoli din țara noastră, care sunt prognozele pentru anul 2018 și ce provocări îi așteaptă pe fermierii de la noi?
Liviu Volconovici: „Întradevăr, anul 2017 a fost un an foarte bun pentru producătorii agricoli, iar anul 2018 vine să consolideze succesele obținute pe producția de culturi cerealiere, culturi tehnice, producția de fructe și legume, exportul producției, în special direcționarea spre țările UE. Mizăm că, anul 2018 va fi un an la fel de productiv, ținând cont de condițiile climaterice din anul precedent şi de temperaturile iernii curente, dar și de faptul că agricultorii au reușit să efectueze aproape integral operațiunile tehnologice planificate. Sperăm să obținem o recoltă mai mare la struguri, comparativ cu ultimii trei ani (cca 600 mii tone). Principala provocare pentru agricultori rămâne a fi sporirea competitivității producției agricole, comercializarea producției culturilor de origine vegetală la prețuri convenabile atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Nu mai puțin important este și subiectul ce ține de consolidarea agenților economici autohtoni, pe piețele străine de export, precum și lărgirea ariei de export, sporirea competitivității producției autohtone de origine vegetală, în condițiile concurenței intensive cu marii producători. Un alt subiect, asupra căruia aș dori să atrag atenția este și fortificarea capacităților și modernizarea Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice”.
Ce acțiuni va întreprinde Ministerul pentru a ajuta producătorii în identificarea noilor piețe de desfacere?
Liviu Volconovici: „Ne propunem să majorăm cota de export în țările membre ale Uniunii Europene de la 10 mii până la 25 mii tone. Totodată, vom organiza un șir de evenimente de promovare a produselor autohtone pe piețele din România, Polonia, Cehia, China, SUA. Vom implementa tehnologiile avansate de producere. O altă acțiune pe care ținem să o realizăm va fi cea de susținere a asocierii producătorilor agricoli pentru a prezenta importatorului volumele necesare de produse, totodată vom lărgi sortimentul produselor de origine vegetală în stare proaspătă, dar și procesată propusă pentru export. Și nu în ultimul rînd, vom promova și susține mărirea suprafețelor ce dispun de protecție antigrindină, mai ales în raioanele cel mai des afectate de acestă calamitate”.
Cum credeți, care sunt principalele probleme cu care se confruntă producătorii agricoli de la noi?
Liviu Volconovici: „Există un șir de probleme cu care se confruntă fermierii din țara noastră. Unele din ele țin nemijlocit de producători, altele însă vin să le ofere experiență. Oricare nu ar fi acestea, trebuie să le depășim și să ne învățăm lecția. Enumăr câteva dintre cele mai majore și importante impedimente, care consider că, soluționate ne vor garanta rezultate bune. Astfel mă refer la insuficiența cooperării în vederea asocierii producătorilor agricoli, parcelarea excesivă a terenurilor agricole și dificultăți la consolidarea acestora, lipsa forței de muncă în sectorul rural. Altele ar fi și accesul dificil al producătorilor la sursele de creditare ieftină, exportul de producție de origine vegetală în Federația Rusă și alte țări CSI, modernizare insuficientă a infrastructurii de recoltare, postrecoltare, ambalare, lipsa specialiștilor calificați. Prețurile exagerate la combustibil, preparatele de uz fitosanitar și fertilizanți, la semințe și material ul săditor de import, la tehnică și utilaj agricol, alte inputuri. Aici țin să specific că noul Cod Funciar, care se află la etapa de elaborare, va veni să soluționeze anumite probleme menționate mai sus.
Ce părere aveți despre sistemul de subvenționare și în ce măsură acesta răspunde necesităților producătorilor agricoli?
Liviu Volconovici: „Sistemul de subvenționare este unul lucrativ, bazat pe priorităţi şi obiective concrete. Acesta va funcţiona pe principiul compensării parţiale a investiţiilor efectuate în sectorul agroindustrial, inclusiv cel vitivinicol, până în anul 2020. În același timp, suntem conștienți că mecanismul de subvenţionare necesită perfecţionare continuă şi Ministerul se preocupă de această activitate. Referitor la subvenţionarea producătorilor din sectorul vitivinicol menţionăm că, în ultimii ani, este mai divers şi consistent. Producătorii de struguri beneficiază de subvenţii la defrişarea şi înfiinţarea viilor, instalarea sistemelor de suporturi, de irigare, antigrindină şi antiploaie, procurarea tehnicii viticole, la crearea infrastructurii de postrecoltare, iar cei de vinuri – la dotarea unităţilor vinicole cu utilaje şi vase tehnologice moderne. Menționez, totodată că apreciez activitatea pe care o desfășoară Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură, care în anul curent a început recepționarea dosarelor pentru subvenții conform graficului stabilit și sper că și la achitare se va respecta totul conform regulamentului”.
Consolidarea fermierilor reprezintă un avantaj pentru agricultura din Moldova?
Liviu Volconovici: „Cooperarea reprezintă un avantaj pentru producătorilor mici și mijlocii. Acest procedeu va permite implementarea tehnologiilor avansate, atragerea investițiilor, procurarea liniilor de sortare, procesare, angajarea specialiștilor cu experiență vastă în domeniu, facilitarea exporturilor prin posibilitatea creării loturilor (volume mari de producție omogenă) întru respectarea cerințelor țării importatoare. Astfel, cooperarea și colaborarea ar fi o oportunitate pentru dezvoltare”.
Care sunt cauzele că producătorii de la noi mai ezită la subiectul cooperării?
Liviu Volconovici: „Principala problemă este faptul că producătorii de la noi cred că pot să soluționeze fiecare în parte problemele cu care se confruntă. De fapt, dacă vorbim despre obținerea de plus valoare atunci unica șansă este cooperarea. Aceasta le-ar permite să realizeze recoltele lor pe piețele de peste hotare. O altă problemă pe care ar pute-o soluționa prin intermediul cooperării este irigarea. Există însă rezerve la acest capitol pentru că nu avem un răspuns sigur dacă putem sau nu să utilizăm apele subterane pentru irigare. Atât România, cât și Ucraina folosesc apele subterane pentru irigare. Utilizarea apelor de la suprafată este la fel un subiect încă în dezbatere, dar la fel de important pentru dezvoltarea sectorlului agricol. Din 4 mii de lacuri existente doar 10% sunt folosite pentru irigare. ”
De ce ezită investitorii străini să investească în sectorul agricol?
Liviu Volconovici: „Consider că există 2 mari provocări pentru investitorii străini și anume infrastructura relativ slab dezvoltată în mediul rural (inclusiv drumurile) și pregătirea insuficientă a specialiștilor și cadrelor de muncitori din mediul rural. Țin totuși să menționez și faptul că avem adresări și timp de 2 luni, am avut o serie de întrevederi cu Ambasadorii altor țări în Republica Moldova, care și-au exprimat dorința ca țările pe care le reprezintă să investească în diferite sectoare de dezvoltare ale țării noastre. În acest context, la data de 15 februarie au fost semnate 18 Memorandumuri de Înțelegere cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, care va oferi circa 43 mln de euro pentru a aproviziona cu sisteme de apeduct și canalizare mai multe localități din țară, precum și pentru a spori eficiența energetică a mai multor clădiri publice din raioane. Utilizarea surselor regenerabile de energie, inclusiv sursele solare reprezintă o soluție pentru Republica Moldova. Mai mult ca atât, cred că secolul 21 va fi secolul energiilor regenerabile, adică utilizarea energiei vântului, soarelui, biomasă. Este o posibilitate foarte bună pentru țara noastră, cu atât mai mult cu cât atât țările înalt dezvoltate, cât și celelalte acordă o atenței sporită acestui subiect. Un alt obstacol, despre care nu se prea discută este și faptul că noi singuri nu ne prea facem „temele pentru acasă”. Există o serie de cerințe înaintate, pe care noi nu le realizăm nici la timp și nici calitativ”.
Ce soluții vedeți pentru remanierea sectorului zootehnic?
Liviu Volconovici: „Sectorul zootehnic din țară este în criză acută. Aceasta se referă la scăderea continuă a efectivelor de bovine, inclusiv a vacilor mulgătoare. Acest fapt se datorează diminuării numărului de vaci, în special, în gospodăriile casnice, iar fermele zootehnice din întreprinderile agricole se dezvoltă greu. Statul sprijină sectorul zootehnic prin intermediul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, prin subvenționarea construcţiei/reconstrucţiei și utilării fermelor zootehnice, procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora, precum și stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, în ceia ce ține de prelucrarea primară, ambalarea, refrigerarea, congelarea şi păstrarea cărnii, procesarea, ambalarea şi păstrarea laptelui, precum şi analiza mierii de albine. La capitolul elaborarea politicilor sectoriale, Ministerul vine cu un șir de reglementări noi, care vin să îmbunătățească esențial cadrul normativ în domeniul zootehniei. În special ne referim la proiectul de lege a zootehniei în redacție nouă. Este un proiect care va schimba abordarea utilizării resurselor de prăsilă, acestea fiind temelia ameliorării efectivelor de animale din republică. Se va face o diferențiere clară dintre animalele de prăsilă și animalele de producție, astfel stimulând deținătorii de animale să întrețină animale mai valoroase și să practice o activitate mai rentabilă. Deasemenea, în viitorul cel mai apropiat, Ministerul și-a propus să modifice, elaboreze și să promoveze un șir de acte normative pentru a spori producerea, importul și comercializarea cărnii, a aproba sistemul de etichetare a cărnii de bovine, precum şi a produselor din carne de bovine, reglementarea produselor lactate. În acest sens, specialiștii ministerului au inițiat elaborarea Programelor de dezvoltare a sectorului de producere a cărnii, a sectorului de producere a laptelui, a Sectorului Acvacultură, Programului Național de Conservare a Resurselor Genetice Animale”.
Care sunt perspectivele de dezvoltare a agriculturii în Republica Moldova?
Liviu Volconovici: „Cea mai mare bogăție a Republicii Moldova sunt pământurile și oamenii. Dispunem de specialiști, doar avem nevoie de susținere, astfel ca să putem aplica conoștințele dar și practicile din țările vecine pentru a înregistra succesul dorit. Dacă vom reuși să motivăm și să implicăm tinerii în sectorul dat, cu siguranță vom avea succes”.
Comentarii