‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
luni, 17 iunie, 2024
29.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleNicolae Ciubuc: Regretabil este faptul că unii își amintesc de nevoile agricultorilor doar în...

Nicolae Ciubuc: Regretabil este faptul că unii își amintesc de nevoile agricultorilor doar în perioade de criză

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Chiar dacă acest sezon agricol creează bătăi de cap producătorilor atât la capitolul intemperii, cât și piețe de desfacere, pentru fiecare dintre acestea există soluții viabile, susține Nicolae Ciubuc, fost ministru MADRM, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Într-un interviu acordat pentru Agrobiznes, acesta a menționat că pierderile estimative pentru cereale sunt de minim 40-50% din producția globală, iar pentru plantațiile multianuale situația ar fi mai bună.

Însă, Nicolae Ciubuc este de părere că este prematur să calificăm anul 2020 ca cel mai complicat an din punct de vedere al agriculturii.

„Am avut ani nu mai puțin complicați, dacă vorbim de intemperii. Seceta din 2007, 2012 a marcat agricultura noastră, provocând pierderi fără precedent, fiind chiar mai dură decât cea din 47 a secolului XX, diminuând PIB între 2-3%, afectând grav securitatea alimentară a țării și micșorând considerabil efectivul de animale în gospodării. Totodată, înghețurile din primăvara anului 2016 au afectat peste 10 de mii ha de plantații multianuale, provocând pierderi de peste 200 mln. lei. Ori ninsorile tardive de la sfârșitul lunii aprilie 2017, care au dus la distrugeri masive ale plantelor. În același timp, nu putem spune că anul curent este unul bun: lipsa de precipitații, diferența de temperatură, preponderent sub limita de rezistență a plantelor, au compromis o bună parte din recoltă, mai cu seamă culturile de toamnă. Consider prematură calificarea anului 2020 ca cel mai complicat an din punct de vedere al agriculturii”.

Starea lucrurilor este mai bună la capitolul plantații multianuale. Astfel, chiar dacă recolta va fi mai mică comparativ cu anii precedenți, Nicolae Ciubuc menționează drept avantaje prețuri competitive și mai puține probleme legate de comercializarea producției, în condițiile pandemiei.

„Situația nu poate fi generalizată, însă cert este faptul că mii de ha compromise la nivel de țară sunt întoarse și realizate lucrări de reînsămânțare. Fermierii suportă cheltuieli considerabile, în speranța că măcar ceva vor putea obține. Estimarea acestor pierderi acum este dificilă. Chiar dacă am înregistrat temperaturi destul de joase, care au afectat unele platanții de cireș, piersic, pe alocuri unele soiuri de mere, situația nu este atât de proastă. Singurul minus este că în rezultatul unei producții modeste de fructe, posibil, vom avea o ușoară creștere a prețurilor pentru consumatori”.

Ceea ce ține de măsurile de susținere a fermierilor, acestea ar putea fi aplicate după evaluarea pierderilor.

„Știu că în cadrul MADRM este dispusă crearea unei comisii de evaluare a pierderilor. După evaluarea respectivă, Guvernul, în dependență de posibilitățile financiare, va trebui să vină cu soluții. Din practica noastră de gestionare a crizelor similare, pot să vă spun că dacă se dorește pot fi identificate soluții, mijloace financiare, aici desigur putem conta și pe suportul partenerilor de dezvoltare, în condițiile unor date veridice și transparent calculate a pierderilor din sector. Fermierii au acces la sursele Fondului Național de dezvoltare agricolă și mediul rural, fond instituit prin Legea privind principiile de subvenționare a producătorilor agricoli, adoptată în anul 2017, al cărei autor sunt. Aceasta oferă o serie de facilități pentru dezvoltare, subvenții la investițiile făcute”.

Întrebat ce părere are despre necesitatea elaborării unui plan de dezvoltare durabilă, Nicolae Ciubuc ne-a spus că acesta ar fi absolut necesar, însă lipsa mijoacelor financiare pentru implementare constituie un impediment major.

‹ adv ›

Acesta a menționat că este necesară elaborarea unor legi ce ar permite acordarea despăgubirilor agricultorilor, majorarea suprafețelor protejate de grindină, dar și soluționarea problemelor legate de irigare, inclusiv implementarea metodelor ce ar permite captarea apei obținută din precipitații sau reutilizarea apelor uzate.

„Existența unui plan îți permite să identifici clar problema, oferă posibilități partenerilor externi să intervină cu asistență concretă. Totodată, trebuie să înțelegem că nici pe departe nu este suficient existența doar a documentului în sine. Noi la capitolul strategii si programe stăm foarte bine, dar în multe cazuri problemele nu se rezolvă, în mare parte din lipsa mijloacelor financiare. La capitolul măsuri de combatere a crizelor în agricultură nu avem o strategie, chiar nici legislație nu există, decât cea de ordin general”.

Totodată, acesta a explicat că în condițiile acestui an este necesară instituirea interdicțiilor de export până la noua recoltă.

„În condițiile climaterice care au afectat culturile cerealiere, existând riscul diminuării recoltei cu circa 50%, dar și analizând stocurile totale din țară și reieșind din faptul că țările vecine – România, Ucraina, chiar și Rusia au instituit măsuri similare, este urgent necesară instituirea interdicțiilor respective si pentru producția noastra, până la recolta nouă. Anual, Republica Moldova produce circa 900 de mii de tone -1,1 mln tone, iar pentru asigurarea securității alimentare avem nevoie de circa 260 mii tone – grâu alimentar, circa 60-70 mii tone pentru însămânțarea suprafețelor și 100 mii tone pentru sectorul zootehnic. În condițiile în care producția va fi compromisă cu 50%, vom obține circa 450-550 mii tone, grâu suficient pentru asigurarea securității alimentare”.

Rezervele interne ale țării ar fi suficiente pentru circa 7 luni, dacă vor fi impuse restricțiile la export:

„Conform datelor prezentate de autorități, la sfârșitul lunii martie aveam aproximativ 200 de mii de tone. În aprilie au mai avut loc exporturi, inclusiv cantitatea pentru consum intern aproximativ consumul intern este de circa 30 de mii de tone, estimez că la moment am avea circa 150 mii tone, fără rezerva de stat. Impunând restricții de export, rezervele ar fi suficiente pentru circa 7 luni. Impunerea interdicție este necesară și pentru a liniști spiritele în societate, deoarece deja s-au scumpit prețurile pentru cereale, furaje”.

‹ adv ›

La finalul discuției, Nicolae Ciubuc a menționat că este necesară o colaborare mai eficientă dintre fermieri și instituțiile de profil.

„Problema noastră este că ne amintim de nevoile agricultorilor doar atunci când ne confruntăm cu efectele unor dezastre naturale. Iar cei care câștigă din asta, din păcate nu sunt agricultorii, dar politicienii, care peste noapte devin și agricultori, și generatori de diferite idei. Fermierii și instituțiile responsabile trebuie să tragă împreună în aceeași direcție: fermierii să implementeze tehnologii, să-și adapteze activitățile la schimbările climatice, să aplice practici inovative de marketing, să pună accent pe diversificarea producției agroalimentare, să se asocieze, statul, dincolo de doleanțele pe care le au marea parte a agenților economici să „nu-i încurce”, să elaboreze și să implementeze politici clare, viziuni și direcții de dezvoltare, să creeze diverse facilități și oportunități financiare, fiscale, piețe de desfacere, dar și alte măsuri. Ceea ce trebuie să învățăm este să fim uniți, solidari și receptivi la doleanțele fermierilor, atunci când aceștia se confruntă cu diverse probleme, iar fermierii, la rândul lor, cu statul, atunci când vorbim de impozite, taxe și altele”.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›