‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
duminică, 15 decembrie, 2024
2.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleO grădină de legume „fără chimie” – 10 reguli importante

O grădină de legume „fără chimie” – 10 reguli importante

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Creșterea legumelor aplicând metode naturale de protecție a acestora în condiții de casă pot oferi multiple avantaje. Pe lângă faptul că nu va fi necesar să cheltuiți bani pentru realizarea tratamentelor cu pesticide, creând condiții favorabile pentru sol, plante și microorganisme, acestea vor avea nevoie tot mai puțin de intervenția dumneavoastră.

În continuare, vorbim despre principalele reguli de creștere a legumelor și întreținere a grădinii pentru a evita necesitatea aplicării pesticidelor:

1. Sănătatea solului – în prim plan

Un sol sănătos înseamnă și plante sănătoase și rezistente la boli sau dăunători. Calitatea solului joacă un rol decisiv în dezvoltarea plantei, din acest motiv, nu trebuie neglijată.

‹ adv ›

Având o grădină mică unde cultivați legume, vă va fi foarte ușor să aveți grijă de acesta. În primul rând, un sol sănătos este un sol viu, în care trăiesc multiple microorganisme și vietăți benefice.

Acestea au nevoie de hrană – adică de materie organică. Pentru a stimula dezvoltarea lor, introduceți în sol îngrășăminte organice cum ar fi compost, mraniță, gunoi de grajd fermentat sau chiar cenușă, fiecare dintre acestea având efect pozitiv asupra solului.

Detalii despre Cum folosim găinațul de găină pentru fertilizarea solului.

‹ adv ›

Pe lângă aceasta, o sursă bună de îmbunătățire a calității solului o au îngrășămintele verzi, adică specii de plante special cultivate pentru a fi tocate și introduse în sol. Detalii despre îngrășămintele verzi pe acest link.

2. Cultivați culturile respectând rotația culturilor

Pe lângă faptul că alegând corect ce cultură să cultivăm nu se produce sărăcirea solului de unele și aceleași elemente nutritive, mai putem reduce esențial riscul dezvoltării unei anumite boli sau dăunător.

Realizând o rotație corectă a culturilor, putem scăpa de boli cum ar fi hernia rădăcinii de varză, verticilioza, sclerotinia, fuzarioza dar și de nematozi.

‹ adv ›

Mai mult, dăunătorii care iernează în sol sau în apropierea culturii, cum ar fi ploșnițele, musca verzei sau țânțarul galicol al vârfului verzei, pot fi reduși prin intervale de cultivare suficient de lungi între culturile sensibile și prin distanțare suficientă a câmpurilor.

Care sunt cele mai importante reguli la elaborarea asolamentelor?

  • Mențineți o rotație sistematică a culturilor de cel puțin 4 ani.
  • Respectați perioadele minime de cultivare dintre plante din aceeași familie sau care pot fi atacate de boala sau dăunătorul problemă.
  • Plantați la distanțe suficient de mari.
  • Țineți cont de necesarul de nutrienți al culturilor atunci când planificați asolamentul (culturile care consumă mulți nutrienți se cultivă după leguminoase și înainte de culturile care consumă puțini nutrienți).

Un exemplu cu reguli generale de cultivare a legumelor găsiți în următoarea imagine, iar pentru mai multe detalii despre acestea vă recomand articolul Rotația culturilor la legume.

3. Alegeți soiuri și hibrizi adaptați, rezistenți

Chiar dacă multe soiuri ne par atractive, este important să analizăm cerințele acestora la cultivare. Deseori, un soi cu aspect interesant poate să nu fie practic, să fie sensibil la diferite boli problemă.

Din acest motiv, cele mai recomandate sunt soiurile locale, robuste care au reușit să obțină toleranță bună la anumite probleme.

Important! Înainte de semănat, este recomandată dezinfectarea semințelor cu apă fierbinte, abur sau oțet.

4. Respectați schemele de semănat, de plantat la legume

Fiecare plantă pentru a se dezvolta adecvat are nevoie de o suprafață de nutriție suficientă. În plus, o regulă importantă în evitarea bolilor produse de ciuperci sau a atacului unor dăunători ce pot trece de pe o plantă pe alta este respectarea distanței de plantare.

De aici, rezultă importanța respectării schemelor de plantare pentru fiecare specie.

Spre, exemplu, ardeiul se plantează la o distanță de circa 50 cm între rânduri și 25-35 cm între plante pe rând pe teren nemodelat sau 70-75 x 20 cm pe teren modelat.

Castraveții, în majoritatea cazurilor, se plantează după schema de 2 rânduri echidistante la 80 de cm între rânduri și 40 cm între plante pe rând. Totodată, se mai aplică schema: rândurile sunt deseori la 1,2–1,5 m distanţă, plantele fiind la 0,45–0,5 m distanţă pe rând.

Distanța de plantare recomandată pentru vinete este de 70-75 cm între rânduri și 25-30 cm pe rând, iar pentru roșii este recomandată distanța de 70-75 cm între rânduri și 25 cm pe rând pe teren nemodelat și 70/80 x 22 cm pe teren modelat în straturi de 150 cm.

Citiți mai multe despre Plantarea răsadului de roșii. 5 sfaturi importante.

5. Respectați regimul de irigare a legumelor

Atât insuficiența de umiditate, cât și excesul pot provoca daune culturilor de legume. Din acest motiv, este recomandată irigarea echilibrată a legumelor ținând cont de particularitățile fiecărei specii.

Din norme generale, trebuie să evităm irigarea plantelor cu apă rece sau în perioada cu soare puternic și să nu inundăm rădăcina. Dimineața legumele se udă în cazul timpului mai rece, iar seara dacă vremea e mai caldă.

De obicei, roșiile, ardeii se udă de 1-2 ori pe săptămână, castraveții o dată la 3-4 zile, în funcție de condiții, varza la fiecare 2-3 zile.

Detalii despre irigarea legumelor în grădină găsiți pe acest link, iar pentru irigarea legumelor pe suprafețe mari găsiți câteva recomandări importante aici.

6. Plantați specii companion, culturi capcană și specii ce atrag insectele utile

Am discutat în mai multe articole despre faptul că unele specii de plante se pot ajuta reciproc dacă sunt cultivate alături. Ce plante este bine să plantăm lângă castraveți găsiți pe acest link, vecinii recomandați pentru roșii găsiți aici, pentru ardei – aici, iar pentru ceapă pe acest link.

Unele culturi plantate alături de cultura de bază alungă bolile și dăunătorii, cum ar fi levănțica (combate musculițele și diverse specii de fluturi, molii), rozmarinul (alungă limacșii, melcii și musculița morcovului), crizantema (împotriva puricilor), menta sălbatică (împotriva limacșilor), mărarul (respinge acarienii prezenți pe varză și roșii, cimbru (respinge larvele de varză, viermii de spic, musculița albă de roșii), pătrunjelul – respinge gândacii, crăițele resping afidele.

Cultivarea unei fâșii de plante cum ar fi albăstrele, hrișca, măzăriche atrag insectele utile.

7. Înlăturați resturile din grădină după fiecare cultură

Deseori, în timpul culesului sunt recoltate doar legumele sănătoase, iar cele bolnave sunt lăsate în câmp. Acestea pot deveni o potențială sursă de infecție pentru sezonul următor.

Legumele putrede, apoase, stricate trebuie înlăturate din câmp. După recoltare, acestea pot fi îngropate în sol, iar ulterior, după descompunere, vor constitui un îngrășământ bun.

Vrejurile legumelor rămân deseori pe parcele, acest lucru este valabil mai ales pentru tulpinile și frunzele de cartofi sau roșii. Și dacă vrejurile sănătoase pot fi pur și simplu îngropate în sol în timpul afânării și lăsate să se descompună, atunci cele afectate de Phytophthora (mană) și alte boli vor afecta întreaga roadă viitoare.

În plus, în grămezile de vrejuri se pot aduna coropișnițe, gândacul de Colorado, limacșii și alți dăunători, cum ar fi șoarecii, care își construiesc acolo cuiburi.

8. Utilizați produse naturale, cu impact minim pentru tratamente preventive, îmbunătățirea imunității plantelor

Maceratele și decocturile din diferite plante au efect pozitiv asupra sănătății legumelor. De exemplu, maceratul de urzică poate deveni un îngrășământ și insecticid valoros – detalii aici.

Tratamente cu iod și lapte pot fi făcute pentru îmbunătățirea imunității plantelor. Detalii despre preparare aici.

Decoctul de ardei iute este util pentru combaterea diferitor dăunători, cum ar fi gândacului de Colorado: se opăresc 20 de ardei iuți, se lasă pentru 24 de ore, apoi se adaugă 40 g de săpun ras. Tratamentul se aplică seara. Sau 10 litr de apă se amestecă cu 100 g de ardei iute praf și se adaugă 50 g de săpun.

Decoctul de muștar la fel poate fi util: 100 g muștar+70 ml oțet de 9%. Muștarul se pune în 10 litri de apă la macerat pe 24-48 de ore apoi se adaugă oțetul. Se stropește când apar larvele.

Totodată, tradiționala zeama bordeleză este un preparat cu impact redus asupra mediului, aprobat și în agricultura ecologică. Nu evitați tratamentele preventive cu aceasta la legume pentru a menține sub control bolile fungice.

9. Utilizați plase contra insectelor

Pentru a proteja plantele de o serie de insecte dăunătoare legumele pot fi acoperite cu plase speciale de protecție contra insectelor. Acestea se dovedesc a fi utile și eficiente în acest sens.

10. Mulciți solul

Mulcirea presupune acoperirea suprafeței solului dintre plantele cultivate cu un strat subţire din diferite materiale care împiedică formarea crustei, creşterea buruienilor, evaporarea apei și permite încălzirea mai rapidă a solului.

Rol important îl are mulciul organic, ce se dovedește a fi ușor de instalat într-o grădină. Paiele, compostul, gunoiul de grajd maturat, turba pot aduce multiple beneficii solului. Detalii despre mulcirea solului la legume – pe acest link.

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›