A venit momentul să vorbim despre cânepă, cânepa industrială, Cannabis sativa L.. Această plantă minunată a fost cultivată din cele mai vechi timpuri, fie ca plantă textilă, fie pentru ulei sau în scop medicinal. O plantă cu un trecut remarcabil căzută în dizgrație nedrept, începând din anul 1990. Acum este momentul ca această plantă să revină în gama de culturi agricole ale țării noastre. Poate informațiile din acest articol vă vor da de gândit.
Se pune întrebarea: Va reuși cânepa să suscite interesul fermierilor?
Cânepa industrială (Cannabis sativa L.) – trecut, prezent și viitor
Înainte de anul 1989, România era o țară ce cultiva cânepă pe suprafețe mari, care depășeau 50000 hectare, ocupând locul 4 în lume.
În zona Banatului existau suprafețe întinse ocupate cu cânepă și multe fabrici de procesare. După anul 1989, interesul pentru cultivarea cânepii a scăzut, ajungându-se ca în anul 2000 această cultură să dispară complet.
În prezent, se încearcă relansarea acestei culturi în România, mai ales pentru producerea de semințe ce sunt utilizate pentru extragerea uleiului, pentru obținerea unor pudre proteice, produse cosmetice, semințe decorticate etc. Industria textilă nu este interesată de cânepa pentru fibră, din păcate.
Vezi aici În atenția cultivatorilor de cânepă! Molia cânepii – Grapholita delineana.
Acum, se cultivă în România undeva peste 2000 de hectare de cânepă, în zone din Timiș, Oradea, Suceava, Botoșani, existând o tendință de relansare a acestei culturi. Deși sunt necesare avize speciale pentru înființarea culturilor, tot mai mulți fermieri prind curaj și aleg să cultive această plantă care în trecut se cultiva pe suprafețe mari și chiar în grădinile oamenilor.
Interes deosebit există la nivel mondial pentru cultivarea cânepii în vederea extragerii de canabidiol (CBD) pentru industria farmaceutică. În acest sens, amelioratorii au produs soiuri de cânepă care să producă compuși ce pot avea valoare farmaceutică. Un astfel de produs este canabidiolul. Despre canabidiol, studiile arată că are proprietăți antiemetice, neuroprotectoare, antiepileptice, antipsihotice, antiinflamatoare etc [Grotenheim și Müller – Vahl, 2016].
În SUA, de curând a fost aprobată o formulare a canabidiolului, numită Epidiolex, ce poate fi utilizată în tratarea unor forme severe de epilepsie. SUA au mărit suprafețele cultivate cu cânepă, ajungând ca în anul 2018, în statul Colorado de exemplu, acestea să ajungă la 12525 hectare [Anonymous, 2018a].
La Lovrin, cultura cânepii nu a dispărut niciodată iar lucrările de ameliorare au continuat și după anul 1989. La SCDA Lovrin s-au obținut soiuri valoroase de cânepă de-a lungul timpului. Amintesc aici soiurile de cânepă dioică pentru fibră și sămânță: Lovrin 110, Silvana, Armanca și Teodora.
Soiurile enumerate au fost create la Lovrin în perioade diferite, după cum urmează: Teodora – omologat în anul 2019, Silvana – omologat în 2007, Armanca – omologat în 2010 și Lovrin 110 – omologat în anul 1981. În acest an SCDA Lovrin va produce sămânță din soiul Silvana pe care o va pune la dispoziția fermierilor ce doresc să cultive cânepă.
Plasticitatea ecologică a acestor soiuri este ridicată, ele fiind capabile să dea producții bune și stabile atunci când se aplică o tehnologie corespunzătoare. Conținutul în THC al cânepii create la Lovrin este sub 0,2%.
Interesul pentru cultura cânepii, astăzi, se datorează calităților deosebite ale acestei plante. Uleiul de cânepă este bogat în proteine, vitamine și minerale iar proteina este completă, fiind bogată în aminoacizi esențiali importanți din punct de vedere nutrițional [Wirtschafter, 1997].
Din acest motiv, există șanse reale ca pudrele din semințe de cânepă să facă parte din rația alimentară a animalelor în viitor, putând înlocui cu succes soia [Callway J. C., 1998]. Comparativ cu soia, proteinele din cânepă sunt mult mai ușor de digerat.
Uriașul potențial al cânepii pentru cultivarea în vederea extragerii fibrelor și a canabidiolului pentru medicină, face ca această plantă să revină astăzi în atenția agronomilor și a cercetătorilor din medicină.
Pe de altă parte, în prezent se dorește eliminarea materialelor plastice (dependente de combustibilii fosili), iar cânepa ar putea înlocui cu succes aceste produse și chiar materiale de construcții.
Pe lângă asta, cânepa ar fi o alternativă mai atractivă din punct de vedere economic pentru producția de etanol [Haneproof M. C. et al., 1998].
Are cânepa boli și dăunători?
Cânepa poate fi atacată de fungi, bacterii, virusuri. Nu voi insista în acest material asupra lor. Dintre dăunători aș aminti puricele cânepii, afidele cânepii, acarienii, omizile defoliatoare. Dăunători periculoși și capabili să producă daune serioase sunt: molia cânepii (Grapholita delineana), omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera), sfredelitorul tulpinilor (Ostrinia nubilalis).
Odată cu relansarea culturii cânepii, asistăm la apariția dăunătorilor specifici, deși se spune despre cânepă că nu are dăunători sau că ar avea o anumită rezistență la atacul lor. Se poate afirma astăzi că această plantă tolerează destul de bine atacul insectelor.
Grapholita delineana este considerat un dăunător periculos al cânepii ce poate deprecia fibrele și semințele. Larvele de Grapholita delineana, prin modul lor de hrănire, produc deformări fusiforme la lăstarii atacați asemănătoare unor gale [Manolache et al., 1966; Miller, 1982].
Ele atacă foliolele, pețiolii, tulpinile și ramurile, inflorescențele și semințele. Frunzele atacate se usucă. Atacul la tulpini duce la deprecierea fibrelor iar pagubele pot ajunge uneori chiar la 100% [Manolache et al., 1966]. Pe de altă parte, este serios periclitată absorbția nutrienților fiind afectate vasele conducătoare.
Cel mai periculos este atacul la inflorescențe și semințe, pierderile putând ajunge la 41% [Bes, 1978]. Atacul la inflorescențe și semințe este produs de larvele generației a II-a și a III-a.
O larvă poate consuma mai multe semințe (4 – 11). După Ion D. Șandru (1974), viteza de consumare a unei semințe de către o larvă este de aproximativ 11 ore.
Când sunt atacate axele secundare ale inflorescenței, există riscul ca semințele să nu se mai dezvolte normal [Șandru, 1974]. În țara noastră, Manolache et al. (1966), au raportat pierderi cuprinse între 17 – 30%. Barloch et al. (1974) arată că 10 larve/plantă pot afecta dezvoltarea plantei și producția de semințe.
Grapholita delineana Walker este un dăunător periculos al cânepii, care apare an de an în culturile de pe teritoriul SCDA Lovrin, de aceea din acest an am început monitorizarea dăunătorului cu ajutorul capcanelor feromonale în vederea stabilirii momentelor optime de tratament.
Molia cânepii Grapholita delineana Walker a fost identificată pentru prima dată în România, în anul 1962 la Lovrin de către Ion D. Șandru în culturile de cânepă de pe teritoriul Stațiunii Experimentale Agricole de la acea vreme, astăzi Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă.
Prima lucrare științifică care făcea cunoscută prezența acestui dăunător în România a apărut în anul 1965. De asemenea, Ion D. Șandru publică în anul 1974 cartea ”Un nou dăunător al cânepii – molia cânepii”, o monografie de fapt.
Cartea a fost elaborată după un deceniu de studii intense cu privire la morfologia, bioecologia și mai ales combaterea moliei cânepii [Șandru, 1974].
Citește și despre Mușețelul sau romanița – tehnologia de cultivare.
Odată cu relansarea culturii, noi studii sunt necesare cu privire la managementul daunătorilor și bolilor cânepii și în special a moliei cânepii.
BIBLIOGRAFIE
- Anonymous, 2018a – Hemp Industry Daily. Hemp Report: Top 10 U.S. States. pp. 13. (https://mjbizdaily.com/…/04/Hemp-Report_Top-10-US-States.pdf) (Accessed 11 May 2020).
- Baloch G. M., M. Mushtaque and M. A. Ghani, 1974 – Natural Enemies of Papaver spp. and Cannabis sativa. Annual report, Commonwealth Institute of Biological Control, Pakistan Station, pp. 56 – 57.
- Bes A., 1978 – Prilog poznavanju izgledga ostecenja i stetnosti konopljinog savijaca– Grapholitha delineana Walk. Radovi Poljoprivrednog Fakulteta Univerzita u Sarajevu 26(29):169 – 189.
- Callaway J. C., 1998 – Formation of trans-fatty acids in heated hempseed oil. Journal of the International Hemp Association 5(2): 106 – 108.
- Grotenhermen, F., and K. Müller-Vahl., 2016 – Medicinal uses of marijuana and cannabinoids. Crit. Rev. Plant Sci. 35: 378 – 405.
- Hanegraaf M. C., Biewinga Edo. E. and Van der Bijl G., 1998 – Assessing the Ecological and Economic Sustainability of Energy Crops. Biomass and Bioenergy 15: 345 – 355.
- Kryachko Z., M. Ignatenko, A. Markin, and V. Zaets, 1965 – Notes on the hemp tortrix. Zashchita Rasteniî Vredit. Bolez. 5:51 – 54.
- Șandru I. D., 1974 – Un nou dăunător al cânepii – molia cânepii, Editura Ceres, București, 125 p.
- Manolache C., I. Șandru and E. Romascu, 1966 – Un nou dăunător al culturilor de cânepă – molia cânepii (Grapholitha delineana Walk. – Lepidoptera – Tortricidae). Probleme Agricole, 1966 (6):68 – 72.
- Miller, W. E., 1982 – Grapholita delineana (Walker), a Eurasian hemp moth, discovered in North America. Annals Entomological Society America 75(2):184 – 186.
- Wirtshafter D., 1997 – Nutritional value of hemp seed and hempseed oil. In: Cannabis in Medical Practice, M. L. Mathre (Ed.), McFarland & Company, Inc. Publishers, Jefferson, North Carolina, USA, pp. 181 – 191.
Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin – CS III dr. ing. Cotuna Otilia, Șef lucr. dr. FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara
Comentarii