Peste 100 de producători de fructe s-au întrunit în cadrul unei conferinţe naţionale unde au punctat principalele probleme cu care se confruntă.
Problema primordială a producerii fructelor în Moldova o constituie lipsa surselor de apă pentru irigare. Această lipsă este amplificată de accesul dificil şi birocratic la sursele deschise de apă pentru irigare şi lipsa accesului la apele subterane datorită lipsei cadrului normativ necesar. Concluzia a fost formulată în cadrul Conferinţei naţionale „Oportunităţile şi provocările pomiculturii moldoveneşti în contextul integrării în UE”, la care au participat peste 100 de producători de fructe, transmite agenția de presă Sputnik.
Producătorii de fructe s-au mai plâns că nu au acces la servicii profesionale de consultanţă şi expertiză din motiv că instituţiile de cercetare-dezvoltare din ţară sunt slab dezvoltate şi, prin urmare, producătorii sunt nevoiţi să testeze pe propriul risc noile tehnologii şi să utilizeze mijloacele de producţie fără analize ale solului, apei, plantei, fructelor. Soluţia ar fi crearea unui centru de cercetare-dezvoltare înzestrat cu laboratoare şi cadre ştiinţifice capabile să ofere serviciile necesare.
Agricultorii au mai menţionat că înfiinţarea plantaţiilor noi cu soiri de fructe cerute de pieţele ţintă este îngreunată deoarece calitatea materialului săditor autohton este nesatisfăcătoare, conformitatea de soi nu este garantată, iar cel importat este foarte scump.
O altă problemă menţionată este faptul că producătorii nu-şi pot permite construcţia căilor de acces spre infrastructura de producere şi post-recoltare, apeducte, şi cele de conectare la reţele de gaz şi curent electric, fără care este imposibil de a dezvolta o afacere profitabilă în sectorul fructelor. Pentru soluţionarea acestei probleme se propune ca statul şi partenerii de dezvoltare să elaboreze strategii cu identificarea surselor financiare suficiente pentru dezvoltarea infrastructurii fizice și cea a serviciilor care ar sprijini dezvoltarea sectorului rural.
Diversificarea pieţelor de desfacere, de asemenea, este îngreunată de un şir de probleme. Cu unele ţări, precum India, nu avem încheiate acorduri de colaborare în domeniul fitosanitar, fapt ce constituie o barieră de netrecut la exportul de fructe spre această ţară, iar analizele rezidiurilor de pesticide, efectuate de laboratoarele autohtone nu insuflă încredere solicitată de clienţii identificaţi pe pieţe noi. Din acest motiv exportatorii moldoveni trebuie să efectueze aceste analize în laboratoare recunoscute din Europa.
O altă problemă cu care se confruntă fermierii la diversificarea pieţelor este lipsa de cooperare dintre producători şi exportatori ceea ce nu le permite să iasă pe pieţe noi cu oferte consolidate.
Pomicultorii consideră că sistemul actual de subvenţionare nu le oferă certitudinea că vor putea accesa subvenţii deoarece mărimea fondului este mică, iar Regulamentul de alocare a acestor subvenţii se schimbă de la an la an. Producătorii de fructe solicită mărirea fondului de subvenţionare, determinarea pe cel puţin 3 ani a priorităţilor şi măsurilor care vor fi subvenţionate şi trecerea la modelul de subvenţionare a sectorului similar cu cel din UE.
Comentarii