‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
vineri, 23 februarie, 2024
15.5 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriProiectul de lege ce restricționează decontările cu numerar: Cine câștigă și cine pierde?

Proiectul de lege ce restricționează decontările cu numerar: Cine câștigă și cine pierde?

‹ adv ›
‹ adv ›

Impactul negativ al proiectului de lege de limitare a numerarului asupra unor sectoare ale economiei, a generat preocupări serioase din partea societății, mediului academic contabililor, auditorilor si avocatilor. 

La Consultările Publice din 7 februarie 2024, reprezentanții sectorului privat au subliniat necesitatea de a găsi soluții echilibrate pentru a evita măsurile exagerat de restrictive care ar putea afecta profund economia națională, precum și costurile adiționale ce vor fi puse pe umerii populației și businessului.

Dupa cum se știe, sursele de numerar aduse în circulație prin consum afectează PIB și Economia reală și duce la creșterea economică și dezvoltarea activității antreprenoriale.

Impactul negativ al proiectului de lege asupra unor subramuri din agricultură va fi sesizabil.

Cu scopul elucidării consecințelor, au fost intervievați 3 reprezentanți din sectorul agricol: Ion Cuhal – administrator «Nova- Nut» SRL, Iurie Rija- expert în agricultură, Director Executiv «Agrocereale» și Tobolina Tatiana – Director financiar «Kriss- Grup» SRL.

Ion Cuhal:

O lacună majoră care mai puțin s-a discutat este desfășurarea în continuare a activitătii persoanelor fizice desemnate de Serviciul Fiscal ca achizitori de producție de fitotehnie și horticultură, care au sursa de venit notată în rapoartele fiscale cu codul ,,AGRAC”.

Genul respectiv de activitate a fost introdus prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, Codul fiscal (CF) fiind completat, la Titlul II, cu capitolul 103 — „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal”.

Astfel, conform regimului, a fost introdusă activitatea persoanelor fizice intermediare care achiziționează produse agricole (nuci) de la micii fermieri/ țărani, în scopul revânzării către întreprinderile de prelucrare și exportatori ai acestei producții. Venitul din vânzarea produselor din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau a obiectelor regnului vegetal către agentul economic nu trebuie să depăşească suma de 1 200 000 lei pe parcursul anului calendaristic.

Până acum, plafonul rulajelor stabilit de 1 200 000 lei putea fi obținut integral în numerar. Noile reglementări impune un plafon de rulaje în numerar de 12 ori mai mic – de 100 000 de lei.

Dacă în cazul unor activități economice, conform opiniei reprezentanților SFS, suma de 100 000 lei anual per persoană este un plafon firesc, atunci pentru unii achizitori de produse agricole, plafonul devine unul foarte îngust, limitat și problematic. Veniturile lor (cifra de afaceri), conform specificului activității, sunt obținute în mod oficial, în numerar, de pe urma vânzării produselor de fitotehnie, în baza actului de achiziție, din suma căruia se rețin 6% impozit la sursa de plată. O parte mare din producția din fitotehnie și horticultură are valoare mai mică de procurare (cum ar fi: prune, mere, struguri de la 1 leu până la 10 lei per kg) cu excepția miezului de nucă, care are ca valoare de la 60 lei până la 120 lei per kg, în funcție de sezon.  

‹ adv ›

Este cert că, unul din efecte va fi diminuarea volumelor achiziționate în special ale miezului de nucă de la populație. La prețurile actuale această sumă de 100 000 de lei echivalează cu ceva puțin mai mult de o tonă pe an. 

La moment, în țară sunt înregistrate 711 persoane care efectuează activități de achiziție și intermediere între populație și companiile procesatoare și exportatoare al produselor de fitotehnie și horticultură, ce echivalează cu 2110 persoane cu reședința în mediul rural per 1 achizitor.

În prezent, un achizitor colectează și vinde în numerar către persoana juridică în baza actului aproximativ 13- 15 tone de miez de nucă pe an. Banii obținuți ulterior sunt reinvestiți în activitatea de procurare de la furnizorii primari (fermieri, țărani în preajma caselor ce cresc pomi de nuci sau colectori) – în modalitate de achitare în numerar.

‹ adv ›

Cauza necesității utilizării banilor cash și problematica aplicării transferurilor în aceste circumstanțe este determinată de mai mulți factori. În primul rând, geografia desfășurării activității date care este în piețele din sate, dar și furnizorii care sunt nefamiliarizați cu transferurile bancare reprezintă niște piedici în realizarea viramentelor. 

Piețele din sate funcționează 2 zile pe săptămână (de ex: miercuri/duminică sau în weekend), sunt zile când nu se colectează nimic, și sunt zile când se colectează până la 1-1,5 tone de miez de nuca. Este greu de estimat ce volum va fi achiziționat în ziua următoare – poți retrage bani în numerar fără ca să procuri măcar un kilogram, sau în zile mai active, poți avea numerar insuficient.

Achizitorii vor avea de extras acești bani de pe cardurile sale cel mai probabil la ghișeul băncilor sau bancomate, pentru că nu orice bancomat va putea oferi suma necesară, care poate varia între 50 000 -100 000 de lei în zilele active de piață – activitatea este sezonieră de 5-6 luni în an.

Băncile, la rândul său, impun anumite restricții – bronarea sumei cu 2 zile înainte, aplicarea comisionului, etc. În cazul extragerii din bancomat- va fi nevoie de parcurs minim 2-3 bancomate, dat fiind faptul că nu fiecare unitate poate oferi așa sume, mai ales în raioane.

Achizitorii, care depind de procurările în numerar de la producători, țărani sau colectori primari, vor fi distrași de la activitățile de bază, afectând astfel eficiența domeniului prin reducerea volumelor procurate, ce va avea ca efect indirect- diminuarea achizițiilor și exporturilor de nucă si miez de nuca din R. Moldova. 

Dacă achizitorii nu vor fi scutiți, prin derogare de la lege de la posibilitatea de a utiliza numerar suficient în activitatea sa, atunci va fi pierdut întreg lanț valoric. 

Acest intermediar nu este un angajat al unei companii, este liber profesionist, care la fel are cheltuieli de transport, costuri de amplasare in piață, achitarea impozitului pentru asigurarea socială/medicală, logistica, ambalaj etc.

Trezește interes în baza la ce acte băncile vor elibera numerarul acestei persoane atât timp cât borderourile nu cuprind sume și doar cantitatea, data și locul achiziției producției horticole. La fel, eliberarea numerarului de către bancă este taxată cu pâna la 1,5% din suma ridicată.

Deseori, profitul colectorului este de doar 2-3% din rulajul său, atunci despre ce echitate econimică putem discuta? În 95% din situații acest subiect este unica verigă de legătură între companiile de prelucarea și export si țăranul sau fermierul de la sat.

La fiecare tranzacție se întocmește un act de achiziție care se păstrează la contabilitatea întreprinderilor pe un termen de 5 ani, se rețin impozitele și este o activitate transparentă, trasabilă care în oricare moment poate fi controlată de organele de resort: SFS, CNA, SV sau organele de investigații economice.

Iurie Rija:

Pentru a preveni o abordare subestimată a acestui domeniu de activitate, îmi permiteți să vin cu un disclaimer:

Republica Moldova se numără printre cei mai mari exportatori de nuci, plasându-se pe locul 5 în lume. În procesul de procurare a nucilor de către traiderii-exportatori există careva aspecte specifice țării noastre, cu un sector nucifer nedezvoltat. 

Circa 60 % din producție este culeasă din livezile organizate, restul 40% sunt colectate din pomii din fâșiile de aliniament de-a lungul drumurilor și din cei de pe lângă gospodăriile individuale. Împreună, toți acești pomi alcătuiesc aproximativ 13 000 –13 200 ha, ajunși la maturitatea productivă.

Exporturile totale de nuci din Republica Moldova (inclusiv de miez convertit în nuci în coajă), depășesc producția oficial înregistrată de BNS- în 2021 cu 9,4 mii tone, în 2022- cu 7,7 mii tone. 

Această situație apare din considerentul, că pomii sporadici din gospodăriile individuale nu sunt înregistrați la BNS, și sunt valorificați nu de către agenții economici, dar de cetățenii cu venituri mici, preponderent din mediul rural.

Tab.1 Producția reală de nuci în R. Moldova. Estimarea cantității de nuci colectate de la cetățeni, din fâșiile de aliniament neorganizate

Aceste persoane, pe lângă valorificarea nucilor din gospodăria lor individuală (dar o gospodărie are în mediu 2 pomi), mai culeg producția din gospodăriile părăsite din localitățile rurale, iar ponderea acestora atinge proporții de până la 25 – 30% per sat, cu tendință de creștere.

O persoană fizică din mediul rural poate colecta și vinde miez de nucă către achizitor pentru o sumă de 10 000 – 15 000 lei anual.

Luând în considerare vârsta înaintată a populației – coeficientul de îmbătrânire de 23,8%, reședința de bază- mediul rural- 57,7% pe țară (în agricultură e mult mai ridicat), lipsa familiarizării și încrederii în sistemul bancar – decontarea prin transferuri cu cea mai marea parte din ei este imposibilă pentru achizitori. 

Ion Cuhal:

Vreau să mai adaug, că companiile specializate în procesarea și exportul de produse de fitotehnie și horticultură, achită în baza actelor de achiziție un impozit de la sursa de plată, care cumulativ lunar, formează de la 300 – 800 mii lei (in funcție de rulajul și mărimea companiei) – bani virați în bugetul de stat.

Produsele achiziționate sunt ulterior exportate, ce generează intrarea valutei în circuitul economic. Cu aplicarea proiectului de lege, majoritatea companiilor respective vor fi nevoite să-și încheie/ reducă activitatea, din motiv că vor pierde o bună parte din furnizori și achizitori-intermediari.

Nu vor fi achizitori-intermediari – nu va fi legătura între fermier, țăran de la sat și companiile de procesare și export. Astfel, în majoritatea cazurilor fermierii și populația de la sat vor pierde piața de desfacere al produselor sale și vor rămâne cu ele pe stoc. Furnizorii, la rândul său, vor avea posibilitatea să vândă doar pentru 100 000 de lei anual în numerar, o sumă considerabil mai mică față de nivelurile obișnuite,  iar orice vânzare care depășește limita dată va deveni ilegală. Situația va avea un impact devastator asupra întregului lanț de producție și distribuție, afectând profund sectorul nucifer și intrarea de valută în țară. 

Tatiana Tobolina:

Din aceste considerente, în cadrul Consultărilor Publice  reprezentanții companiilor care colectează produse de fitotehnie și horticultură – fie în nume propriu, fie prin intermediul achizitorilor, au venit cu propunerea de a prevedea expres în proiect excepția de excludere a categoriei respective prin derogare de la lege.

Inițiativa a fost înaintată și de Camera de Comerț Americană din Moldova, reprezentanții companiilor care colectează deșeuri și reziduuri industriale de metale feroase și neferoase, Asociația Businessului European EBA Moldova. Obiecții din partea SFS nu au fost.

Persoanele fizice, și agenții economici implicați în achiziția miezului de nucă înțeleg, că includerea în lanț a încă unui subiect- instituției bancare, va îngreuna activitatea. Pe de o parte, se insistă la trecerea pe plăți prin transfer, dar iarăși se ajunge la nevoia de a extrage numerar.  Se resimte că nici băncile nu sunt pregătite pentru rulaje mai mari. Comisionul propus de proiectul de lege pentru extragere de numerar de către persoane fizice este de 0,1%, care depășește cu mult comisioanele stabilite de BNM pentru băncile comerciale. Băncilor nu le place numerarul, el costă bani”.

Printre altele, trecerea la decontările prin virament va implica pentru agenții economici o pierdere suplimentară de timp și resurse financiare.

Să le luăm pe rând: 

Ce ține de timp pierdut, la moment în Republica Moldova există o birocrația excesivă în sistemul bancar. În încercarea de a preveni fraudarea sistemului de către persoane dubioase pentru acțiuni ilegale, 99,99% dintre clienții onești se confruntă uneori cu procese cu adevărat complicate.

Funcționarii băncilor, temându-se de posibile consecințe și acuzații de inacțiune, recurg la o un control tot mai riguros al procedurilor, făcând trimitere la prevederile Legii 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care explică clar aspectele despre bunurile suspecte, activitățile sau tranzacțiile suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni și de finanțare a terorismului, care sînt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare sau sunt deja realizate. 

Modificările la Legea 308/2017 au intrat în vigoare la 01/07/2023 care prevede măsuri de protejare a stațiului financiar de diferite tranzacții suspecte. Astfel, pe lângă timp pierdut la ghișeele băncilor, atât agenții economici cât și persoanele fizice vor fi nevoiți să prezinte și să justifice cu tot felul de documente confirmative pentru retragerea de numerar.

Iurie Rija:

Nu trebuie să uităm și de cheltuielile de timp și deplasare până la filiale și bancomate. Din informația prezentată pe site-urile celor 11 bănci licențiate, în prezent în R. Moldova se numără 1160 de bancomate. Asta înseamnă că, la o populație de 2,6 mln. de locuitori spre deservire la un bancomat revin 2 240 de persoane.

Statistica mondială arată că în lume acest indicator este de 3 000 de persoane la bancomat. Republica Moldova, la prima vedere pare să înregistreze un indicator bun, însă privit pe raioane separat nu e chiar așa.

Cea mai densă rețea de bancomate este în mun. Chișinău- practic o jumătate sau 575 bancomate din 1 160 cu o densitate de 1 200 de persoane la bancomat, și mun. Bălți cu 76 de bancomate sau 1 300 de persoane la un bancomat.

În contrariu, așa raioane strategice pentru agricultură, precum Telenești, Criuleni, Strășeni, Criuleni, Ștefan Vodă, Șoldănești, Florești, Fălești, Drochia, Dondușeni au un număr relativ mic de bancomate pentru numărul de populație care locuiește acolo- la un bancomat revin mai mult de 4 000 de persoane.

Numărul de bancomate în țară grupate pe bănci, localități (din informația de pe site-urile oficiale ale băncilor)

Cel mai trist tablou este la Telenești – pe întreg raion doar 7 bancomate ce echivalează cu  6 600 de persoane la o unitate, în Criuleni- la fel 7 bancomate pe tot raionul, sau 5 800 de persoane la o unitate, și la Strășeni – 10 bancomate pe raion sau 5 500 de persoane la o unitate (dar acolo apropo se află unul din cel mai mari achizitori de produse de fitotehnie și horticultură din țară).

Din cele 1 160 de bancomate în republică, doar 111 se află în sate, ce echivalează cu doar 10%. Oamenii vor fi nevoiți să parcurgă drumuri pentru a face față noii reglementări- de aici vor apărea cheltuielile nejustificate de bani și timp.

Ion Cuhal:

Ca să concluzionez, apare o întrebare firească și logică – cine va avea de câștigat și cine va avea de pierdut din prezentul proiect de lege? Limita comisioanelor bancare este reglementată doar pentru tranzacțiile cu persoane fizice, persoanele juridice rămân cu comisioane mari.

Chiar și fără implementarea noilor reforme, comisioanele achitate de persoane juridice în ziua de azi se ridică la sume enorme, iar o dată cu aplicarea actului normativ vor crește și mai mult. 

Se cunoaște, că ultimii doi ani au fost complicați pentru agricultură și majoritatea agenților economici au supraviețuit în cel mai bun caz, la limitele pragului rentabilității. Pe contrast, sectorul bancar a înregistrat în acești doi ani profituri record de 3,6 mlrd.lei în 2022, ce e mai mult cu 58,6% comparativ cu 2021, și 4,1 mlrd. lei în 2023, sau cu 12% mai mult ca în 2022.

Aceste cifre vor continua să crească, pentru că băncile vor avea de câștigat din comisioane. Cine va avea de pierdut cel mai mult din situația creată? La sigur nu doar agentul economic implicat în afaceri agricole. Contabil, comisioanele vor fi incluse în costul materiei prime, adică vor fi diminuate din suma achitată fermierului, țăranului care este cel mai fragil în acest lanț complex. 

Este evident că implementarea acestui proiect de lege este prematură pentru R. Moldova și necesită o analiză mai atentă a impactului asupra diferitelor sectoare ale economiei moldovenești, în special agricultură. Înainte de a adopta o astfel de măsură restrictivă, este crucial să se identifice soluții echilibrate care să asigure atât transparența tranzacțiilor, cât și susținerea mediului de afaceri și a categoriilor vulnerabile ale populației. În acest sens, ar fi bine de implementat măsuri de stimulare a plăților prin transfer, dar nu lege cu caracter de restricționare.

Numărul de bancomate grupat pe regiunile țării

‹ adv ›
‹ adv ›spot_img
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Comentarii