FOTO: agrointel.ro

Primăvara, odată cu reluarea vegetaţiei culturilor agricole, vor începe să iasă din hibernare și majoritatea speciilor de dăunători şi boli.

Pentru a face o analiză riguroasă a stării generale fitosanitare în care se află culturile agricole, trebuie, în primul rând, să se efectueze cercetări pentru a depista speciile nocive, gradul de dezvoltare şi răspândire. Ulterior, pe baza datelor colectate, se vor realiza măsurile de combatere a acestora.

Pe câmpurile de păioase, rapiţă de toamnă, lucernă, precum şi câmpurile destinate semănatului cu culturi prăşitoare se remarcă eclozarea şi hrănirea larvelor buhei de sol a grâului, ridicarea la suprafață a sârmarilor. Prin urmare, este oportună efectuarea măsurilor de combatere ce vor diminua considerabil nocivitatea acestora.

Din a doua jumătate a lunii martie va începe ieşirea din sol a gândacilor polifagi şi popularea culturilor prăşitoare de către aceştea, nocivitatea cărora în unele focare se prognozează sporită, în special pe vreme uscată şi caldă.

Sârmarii vor ataca seminţele în germinare, plantulele răsărite la culturile prăşitoare, legumicole, cucurbitacee şi cartofi. În scopul protecţiei culturilor de sârmari, se recomandă de însămânțat cu seminţe tratate, iar concomitent cu semănatul culturii se vor utiliza insecticide granulate prin încorporare în sol.

La păioasele de toamnă va continua nutriţia larvelor gândacului ghebos, în special pе semănăturile slab înfrăţite, unde o parte din acestea sunt de vârstă inferioară. Iată de ce, după efectuarea controale fitosanitare, ce vor permite stabilirea numărului de larve existente în sol se vor efectua tratamente cu un insecticid omologat la cultură.

Luând în calcul, că păioasele sunt slăbite după perioada de repaus, acestea trebuie asigurate cu hrană, iar odată cu fertilizarea se aplică şi erbicide împotriva buruienilor. Prin efectuarea aceastor tratamente plantele vor trece printr-o perioadă de stres şi ca rezultat, adeseori sunt atacate de patogenii din sol şi cei ce atacă frunzele, care se activează de obicei la temperatura aerului peste 5ºC. Dintre cele mai frecvente boli, în condiţii cu oscilaţii bruşte de temperatură, după topirea zăpezii, se pot menţiona mucegaiul de zăpadă (Fusarium nivale), putregaiul rădăcinii şi tulpinii (spp.Helminthosporium, Rhizoctonia), în special pe terenurile joase şi umede, făinarea (Eryziphe graminis).

În scopul diminuării nocivităţii bolilor,  se va efectua fertilizarea completă echilibrată a semănăturilor. Prin această intervenție va crește rezistența plantelor la boli. Totodată, la depistarea a peste 10% de plante afectate se recomandă aplicarea tratamentelor de corecţie cu produse sistemice în complex cu cele de contact, omologate la cultură.

În livezi, în scopul diminuării sursei de infecţie, se recomandă tăiatul pomilor şi eliminarea ramurilor afectate, defrişarea pomilor, precum şi curăţarea, tratarea rănilor, ulceraţiilor și a altor leziuni a tulpinilor şi ramurilor de schelet. Rănile şi tăierile se dezinfectează cu soluţie de  3-4% sulfat de cupru, apoi se acoperă cu vopsea pe bază de ulei sau mastic de livadă (1 p de nisip, 16 p de băligar, 8 p de cretă, 8 p de cenuşă).

În livezile tinere de toate speciile, amplasate pe pantă de Sud şi Sud-Est se finisează văruitul tulpinelor şi ramurilor principale cu lapte de var de 20%, cu adăugarea a 3-4% sulfat de cupru, fapt care va diminua acţiunea negativă a oscilărilor bruşte de temperatură ale aerului pe coajă şi lemn.

În scopul evitării infectării timpurii a livezilor sămânţoase cu rapăn  (Venturia inaequalis, V.pirina) şi făinare (Podosphaera leucotricha), precum și cu scop profilactic, impotriva bolilor bacteriene (Pseudomonas syringae, Erwinia amylovora) se va efectua primul tratament cu utilizarea unui fungicid pe bază de cupru.

Livezile sâmburoase, în această perioadă, trebuie protejate de boli, cum ar fi: băşicarea frunzelor de piersic (Tafrina deformans), care se dezvoltă rapid pe timp răcoros şi umed, bacterioze (Pseudomonas syringae) şi clasterosporioză (Clasterosporium carpophilum), iar în perioada înfloririi – arsura moniliană (Monilia laxa), putregaiul cenuşiu (Monilia fructigena) şi altele. Pentru stoparea dezvoltării boli amintite mai sus se vor efectua tratamente cu fungicide omologate la cultură înainte şi după înflorire.

Eugenia Tulgara, Direcţia protecţia şi sănătatea plantelor, ANSA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here