Raportul Băncii Mondiale din Moldova pentru anul 2016 a constatat că doar 6 la sută din respondenții chestionați în cadrul acestui studiu consideră că afacerile sunt tratate egal de lege. Raportul din anul 2015 arata că ponderea scepticilor era de 19 la sută. Partea bună e că timpul dedicat interacțiunii cu autoritățile de reglementare pentru companiile din Moldova a fost redus în 2016, după un deceniu fără schimbări semnificative. Concluziile respective au fost incluse în studiul Costul reglementării afacerilor 2016 prezentat astăzi, 14 martie, de către Grupul Băncii Mondiale și Guvernul Republicii Moldova.
Deși companiile din Moldova interacționează mai puțin cu autoritățile de reglementare, totuși, alți indicatori aferenți costurilor de reglementare a afacerilor prezintă tendințe îngrijorătoare, indică raportul Băncii Mondiale.
Potrivit raportului doar 13 la sută din managerii companiilor constată o îmbunătățire reală a mediului de afaceri în 2016, 60 la sută nu constată nici o schimbare, în timp ce 27 la sută consideră că mediul de afaceri s-a înrăutățit. Astfel de indicatori contradictorii sugerează că alți factori „indirecți” influențează percepțiile comunității de afaceri asupra mediului de afaceri, factori care nu au fost reflectați în studiu.
Doar 6 la sută din respondenți sunt de părere că afacerile sunt tratate egal de lege
Raportul scoate în evidență mai multe tendințe îngrijorătoare – doar 6 la sută din respondenți sunt de opinia că afacerile sunt tratate egal de lege. Ponderea lor s-a redus alarmant față de cifrele studiului precedent – 19 la sută din respondenți în 2015. Alte 40 la sută consideră că sistemul juridic asigură doar parțial egalitatea companiilor. Circa 40 la sută din respondenți consideră că legea este aplicată selectiv (față de 38 la sută în anul precedent), în funcție de atitudinea persoanelor publice, și alte 27 la sută (față de 23 la sută în anul precedent) sunt parțial de acord cu această afirmație.
Aproximativ 20 la sută s-au plâns de vizitele controlorilor în scopul luării de mită și circa 12 la sută consideră că au fost controlați și intimidați în favoarea concurenților lor. Autoritățile trebuie să atragă atenție la tendințele depistate și să ia masuri pentru a soluționa aceste probleme.
Cât timp interacționează companiile cu autoritățile de reglementare
Managerii companiilor au estimat, că timpul total dedicat interacțiunii cu autoritățile a constituit 7.9 la sută, nivel minim înregistrat în ultimul deceniu, când indicatorul oscila în jurul valorii de 10-11 la sută. Îmbunătățirea s-a produs datorită reformei autorizațiilor de comerț, care a înlocuit autorizațiile cu un sistem de notificare. Printre alți factori ce au contribuit la această îmbunătățire, sunt raportarea fiscală electronică și moratoriului asupra controalelor de stat, impus de Guvern în 2016.
Exemple bune și mai puțin bune
“Înlocuirea autorizațiilor de comerț cu un sistem de notificare este un exemplu excelent al modului în care performanța cadrului de reglementare poate fi îmbunătățită timp de un singur an. Timpul necesar pentru înștiințarea autorităților despre lansarea afacerii a fost redus de la 13 zile până la 5,7 zile. Sistemul electronic de evidență fiscală a contribuit la reducerea cu 30 la sută a timpului dedicat acestei raportări, iar moratoriul asupra controalelor a generat înjumătățirea numărului de controale per companie – 2 anual” a declarat Alex Kremer, directorul Băncii Mondiale pentru Moldova.
„Totuși, moratoriul nu reprezintă o reformă durabilă și trebuie folosit doar ocazional. Prin urmare, recomandăm insistent Guvernului să ofere prioritate reformei actelor permisive și de control în 2017 pentru a asigura ireversibilitatea tendințelor pozitive din 2016”, a mai adăugat oficialul.
Schimbăm filosofia businessului
Ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a explicat, la rândul său, că aplicarea moratoriului era o măsură necesară la acel moment, inclusiv pentru a schimba abordarea domeniului din partea organelor de control.
„Acesta decizie (moratoriu asupra controalelor – n.r.) a fost una radicală, una necesară de a face un refresh, wake-up pentru toți cei care sunt din domeniu controlului. Până la urmă ei sunt dependenți de cei pe care îi controlează. Ei trebuie să vină în suportul sectorului privat. Ei trebuie să vină cu recomandări și nicidecum cu măsuri administrative. De fapt, noi încercăm să schimbăm filosofia businessului și atitudinea din partea administrației cu funcții de control față de cei care sunt în domeniu antreprenorial din Republica Moldova”, a spus Calmîc.
Și ministrul finanțelor, Octavian Armașu, este de părere că introducerea moratoriului a avut un efect benefic pentru că au crescut încasările în bugetul țării. „A fost o situație de win-win. Încasările la buget au crescut. Pare paradoxal, dar, până la urmă, fiscul a colectat cu un miliard de lei mai mult în condițiile în care economia era într-o creștere mai modestă”, a spus Armașu.
Promisiunile miniștrilor
Octavian Calmîc a menționat că mediul de afaceri a salutat decizia de a elimina peste o sută de acte permisive, conform raportului, și că ministerul vrea în continuare să reducă aceste documente pentru a ușura gestionarea afacerilor.
„Acum suntem la faza a doua a reformei, care în scurt timp va fi examinată pe platforma Guvernului, unde alte 150 de acte permisive sunt propuse spre eliminare sau abrogare. Aici vorbim despre în special despre genuri de activitate care se propun a fi excluse din reglementare, licențiere și multe alte acte care sunt în prezent solicitate de la sectorul privat”, a spus Calmîc.
Ministrul finanțelor a vorbit, la rândul său, despre intenția de a îmbunătăți domeniul fiscal.
Comentarii