Rasa de găini Kabir – rezistente la boli și stres

În zilele noastre, mulți crescători de păsări se confruntă cu o criză din cauza creșterii costului furajelor, antibioticelor, forței de muncă și cerințelor de infrastructură.

Găinile, și în special puii, dacă nu sunt complet tratați cu medicamente, devin sensibili la boli și stres, necesitând astfel o creștere costisitoare de întreținere.

O alternativă destul de atractivă pentru „broilerul” industrial de astăzi produs în masă este rasa de găini Kabir, cu carne fermă și gustoasă ce este crescută fără antibiotice din considerente că este destul de rezistentă la boli.

Aflați mai multe în acest articol despre:

• Istoria și originea rasei Kabir;
• Aspectul găinilor Kabir;
• Productivitatea găinilor Kabir;
• Întreținerea rasei Kabir;
• Nutriția găinilor Kabir;
• Avantajele rasei Kabir;
• Dezavantajele rasei.

Istoria și originea rasei Kabir

Datorită dimensiunii sale foarte mari, vine și denumirea Kabir, ce înseamnă „mare” în arabă. Găinile Kabir au un comportament calm și pot fi crescute cu ușurință. Puiul Kabir este foarte popular în Filipine, unde mulți îl cresc pentru carne. Este cunoscut și în Orientul Mijlociu, și în părți ale Europei de Sud.

Kabir, rasa de găini colorate, au fost dezvoltate de o companie israeliană „Kabir International” ce a fost fondată în 1960. În anul 1999, compania a fost achiziționată de o altă companie, una dintre cele mai mari crescătorii de pui din lume.

Astăzi, rasa de pui Kabir face parte dintre cele mai populare rase de carne împreună cu rasa SASOO, care este ideală pentru creșterea liberă.

Baza genetică a puiului Kabir include o serie de linii pure având caracteristici specifice ale penajului colorat din jurul gâtului, iar la unele lipsa penajului (gât-golaș). 

Baza genetică este unică, considerată a fi apropiată de păsările tradiționale din care a fost dezvoltat puiul de carne modern.

Rasa reprezintă o grupă de indivizi aparținând aceleiași specii, cu caractere comune, constante, conservate ereditar, care se deosebesc de alte varietăți din aceeași specie prin anumite caractere specifice.

Găinile Kabir pot fi considerate de rasă datorită faptului că pe parcursul creșterii lor își mențin baza ereditară și caracterul reproductiv. Pentru obținerea puilor se folosesc cocoși și găini de aceeași rasă cu aceleași gene reproductive.

Cu toate că penajul acestor găini este destul de variat, în unele cazuri se întâlnesc și indivizi cu lipsa penajului în jurul gâtului (gât-golaș), Kabir este considerată rasă. Marele avantaj al acestor găini Kabir în a fi denumite ca rasă este menținerea constantă a productivității de carne și ouă.

Citește aici despre Năpârlirea la găini sau de ce acestea nu fac ouă toamna.

Când cineva numește Kabir rasă, alți oameni reacționează rapid spunând că Kabir nu este o rasă, ci un nume de companie.

Kabir International este numele companiei și nu putem numi produsul obținut, altfel decât Kabir. Da, Kabir este o linie de rasă deoarece este dezvoltată de compania sa cu același nume.

Kabir are multe linii și se folosesc coduri precum Kabir30 – fiind cel mai popular – cel care se găsesc mereu în vânzare. Acești pui sunt hibrizi și atunci când combini două sau mai multe rase pentru a dezvolta o linie nouă, acesta trebuie să aibă o nouă denumire. În acest caz, este Kabir plus codul.

Aspectul găinilor Kabir

Nu sunt în literatură menționate caracterele aspectului la aceste păsări. Tendința principală fiind obținerea greutății pe carcasă de pui într-un timp restrâns. Cu toate că se poate numi și broiler, la această rasă s-a oferit atenția principală și asupra rezistenței la boli.

Din anumite motive, au culoarea găinilor locale, deosebindu-se doar prin greutatea mai mare și o reproducție de ouă medie.

Caractere generale a rasei de găini Kabir:

• Cap mare, corp larg, oval;
• Ochi medii, cioc mare, cu o îngroșare la vârf;
• Creasta erectă, zimțată, cerceii rotunzi sau ovali;
• Gâtul de lungime medie, cutia toracică proeminentă;
• Picioarele lungi groase, cu patru degete îndepărtate unul de altul, aripile apropiate de corp, ușor ridicate;
• Coada la cocoși este bogată, cu penele puțin alungite. La femele este mai modestă. Culoare la majoritatea păsărilor roșie, cu gâtul colorat la cocoși, însă se întâlnesc și alte nuanțe – porumbac, alb, negru, cărămiziu ect.;
• Se întâlnesc indivizi cu gâtul golaș;
• Găina ajunge până la 4 kg, iar cocoșul la 5,5 kg.

Productivitatea găinilor Kabir

Păsările pot fi crescute în același mod ca și găinile obișnuite, iar ouăle lor au un conținut scăzut de colesterol. Caracteristicile reproductive ale păsărilor Kabir este faptul că cocoșul Kabir este capabil să fecundeze 15 până la 20 de găini Kabir.

În mod normal, găina începe să depună ouă după 26 de săptămâni sau 6 luni și jumătate. Pe durata unui ciclu (un an) o găină depune până la 200-240 de ouă.

Întreținerea rasei Kabir

Rasa nu este capricioasă la condițiile de întreținere, dar, totuși, se iau în considerare caracteristicile rasei. Pentru o rată mai bună a fecundității un cocoș se adăpostește împreună cu 15-20 găini.

Găinile Kabir sunt liniștite, au un mers domol și nu sunt sperioase.

Pentru plimbare, păsările vor avea nevoie de un coteț închis și înconjurat cu gard. Ele nu pot zbura, căci aripile sunt scurte, iar corpul destul de masiv. Pătulul pentru odihnă se amplasează la o înălțime de 50-70 cm.

Nutriția găinilor Kabir

Concentratele stau la baza oricărei rații predestinate păsărilor, în special galinaceelor, din cauza faptului că acestea nu pot digera celuloza. Se recomandă păsărilor adulte predestinate pentru ouă să li se administreze semințe nemăcinate, deoarece sunt predispuse la îngrășat, puilor neapărat să le fie măcinate boabele.

Rația puilor Kabir este preferabil de a o îndestula cu următoarele tipuri de furaje:

• Semințe de cereale: porumbul, ovăzul, orzul (în special decorticat), grâul și în măsură mai mică meiul, secara și sorgul. Cerealele pot intra în rația păsărilor în proporție de 75%;
• Semințe de leguminoase și plante tehnice: mazăre, măzăriche, soia etc., ce pot intra în hrana găinilor în proporție de 10-15%;
• Reziduuri: tărâțe, gozuri, turte, șroturi, ce pot face parte din rație în proporție de 10-15%;
• Furaje de origine animală: făina de carne, făina de sânge, făina de pește, zerul, ce pot intra în rație în proporție de 8-10%;
• Furajele verzi – pe timp de vară suculentele, rădăcinoasele (morcov, sfeclă), făina de fân (după uscarea plantelor verzi), boabele încolțite pe timp de iarnă – pot intra în rație până la 20-25%;
• Pentru asigurarea necesarului de vitamine se va adăuga în rație drojdia de bere în proporție de 4-5% sau premixuri vitaminizate;
• Furajele minerale, precum făina de scoici, de oase, creta furajeră, cărbune vegetal se include în cantități de 1-2 g/cap/zi și sarea de bucătărie – 0,1 g/cap/zi.

Rația găinilor nu diferă semnificativ de cea a altor rase de găini. La baza acesteia stau cerealele, legumele mărunțite, cu adaos de verdețuri, iarbă, tărâțe. Se administrează și adaosurile de făinuri proteice, drojdii.

În perioada de vară păsările se asigură cu acces la iarbă verde. Iarna, în loc de verdeață, se poate utiliza făina din iarbă.

Avantajele rasei Kabir

Rasa de găini Kabir sunt puternice și sănătoase prin faptul că pot fi crescute fără antibiotice, rezultând profituri mai mari și costuri mai mici. Puii Kabir sunt similari cu puii simpli, sunt rezistenți la boli și nu necesită o rație complexă.

Principiul în creșterea păsărilor este de a îndestula rația cu toate componentele ce stau la echilibrarea ei (concentrate, vitamine, minerale). Sunt apreciate datorită creșterii rapide, conformației corporale bune și conversiei eficiente a furajelor.

Puiul este rezistent la boli și stres, ceea ce asigură creșterea sănătoasă și rapidă. Genetic la încrucișări cu rasele autohtone păstrează trăsăturile găinilor Kabir.

Cocoșul Kabir poate cântări până la 2,5 kilograme în doar nouă săptămâni, în timp ce o găină Kabir poate cântări până la două kilograme în aceleași săptămâni. Ouăle găinilor Kabir sunt mari și au un conținut scăzut de colesterol.

Dezavantajele rasei

Marele dezavantaj al rasei Kabir este acela că necesită spațiu în plus, fiindcă cresc mai mari. Din cauza greutății pot strivi ouăle ce stârnesc canibalismul printre găini. Cocoșii, deseori, pot ologi de picioare și pot slăbi în scurt timp.