‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 1 august, 2024
28.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleReconversia podgoriilor - oportunități posibile pentru viticultorii din Moldova

Reconversia podgoriilor – oportunități posibile pentru viticultorii din Moldova

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat că își propune să adopte mai multe politici prin care cadrul legal național să fie armonizat la cel european, astfel încât accesul fermierilor la finanțări bugetare sau externe să fie facilitat, în condițiile în care vor fi disponibile fonduri de preaderare.

Astfel, una dintre oportunitățile ce ar putea fi disponibilă curând fermierilor din Republica Moldova, este cea de obținere a fondurilor pentru Restructurarea şi reconversia podgoriilor, după exemplul României.

Am discutat cu Ștefan Alfred, în prezent Key Account Manager culturi speciale Corteva, sub ghidarea căruia au fost plantate peste 10 mii de hectare de viță-de-vie în România, care ne-a oferit mai multe detalii despre particularitățile suportului oferit.

‹ adv ›

„În România, până la anunțarea fondurilor APIA pentru Restructurare și Reconversie în viticultură, au fost derulate și alte proiecte prin intermediul cărora fermierii puteau beneficiau de suport în valoare de până la 50% din investiție, aceste proiecte fiind disponibile în pre-aderare la UE. Cred că lucrurile vor evolua mult mai rapid în Moldova, iar fermierii vor putea obține suport financiar important pentru reconversia plantațiilor, în România fiind vorba de circa 21 de mii de euro/ha, bani alocați inclusiv pentru asigurarea irigației plantației”, a specificat Ștefan Alfred.

Acesta menționează că, măsura de restructurare sau reconversie include activităţile:

  • Reconversia soiurilor prin schimbarea soiurilor existente în cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ sau clone din aceste soiuri. Reconversia se realizează prin plantare pe acelaşi amplasament ori pe alt amplasament echivalent ca suprafaţă de viţă-de-vie pentru struguri de vin;
  • Reamplasarea parcelelor – plantarea parcelelor viticole amplasate în condiţii nefavorabile pe alte amplasamente care conferă condiţii climatice şi pedologice favorabile la nivelul aceleiaşi suprafeţe;
  • Modernizarea exploataţiilor viticole, care reprezintă ansamblul de măsuri eligibile care conduc la creşterea eficienţei şi la îmbunătăţirea calităţii produselor vitivinicole.

„Acești bani, veniți din partea UE, în esență, nu sunt pentru a înființa plantații noi, ci pentru a ne adapta cât de mult posibil cerințelor pieței, aici vorbim de replantarea soiurilor noi, solicitate pe piață, diminuarea riscurilor climatice. Este necesară, în primul rând, elaborarea unui memoriu tehnic justificativ prin care să fie argumentată intervenția. În România, ești sub supravegherea proiectului timp de 10 ani, perioadă după care mulți replantează vița de vie”.

Ștefan Alfred mai menționează că, la elaborarea proiectului trebuie luate în calcul toate aspectele și prevenite riscurile, astfel încât fermierii să poată beneficia pe deplin de avantajele investiției, datorită estimărilor corecte din start.

„În 2009, când am inițiat implementarea unui proiect ce presupunea și irigarea viței de vie, unii erau sceptici, pe parcurs, în schimb, aceasta s-a dovedit a fi cea mai bună investiție. Fermierii trebuie să înțeleagă că fără a produce ceea ce cere piața nu sunt șanse în comercializarea produsului finit”.

‹ adv ›

Acesta mai adaugă că în Republica Moldova absorbția acestor fonduri ar putea fi realizată eficient, în proporție chiar de sută la sută, mai ales că viticultorii pot învăța mai multe din experiența viticultorilor din România.

„Proiectele de Restructurare și Reconversie în viticultură au fost de succes în România, fondurile fiind absorbite sută la sută, iar suprafețele înființate fiind de circa 50 de mii de hectare. Zona viticolă include 187 de mii de hectare, potrivit datelor oficiale, însă activ reale cred că ar fi circa 75-80 de mii de hectare. Cred că, aceeași situație este și în Republica Moldova, din cele 115 mii de hectare declarate, ca și piață nu cred că avem mai mult de 60 de mii de hectare. Moldova are o piață foarte dezvoltată pentru strugurii de masă, pe când în România, în mare parte, vorbim de soiurile tehnice. Cu unele mici diferențe, producătorii din Moldova au toate șansele să se dezvolte în direcția corectă datorită fondurilor ce vor fi curând disponibile”, a conchis Ștefan Alfred.

Revenim curând cu articole relevante ce vor relata experiența fermierilor români care deja au accesat astfel de fonduri.

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›