Dacă întreaga Europă consumă, de mai mult timp, producție agroalimentară ecologică, noi continuăm să consumăm legume și fructe turcești, poloneze, ucrainene, care conțin nitrați și alte substanțe toxice și sunt, evident, periculoase pentru sănătatea omului.
Despre aceasta scriam în numărul trecut, când am abordat problema trecerii, în R. Moldova, de la agricultura convențională la cea ecologică. Mai cu seamă că la noi a fost aprobat cadrul legislativ și normativ în domeniul agriculturii ecologice. Astfel, a fost adoptată Legea nr. 115 din 09.06.2005 cu privire la producția agroalimentară ecologică; Hotărârea Guvernului nr. 149 din 10.02.2006 pentru implementarea Legii cu privire la producția agroalimentară ecologică; Hotărârea Guvernului nr. 1078 din 13.10.2008 „Reglementarea tehnică privind aplicarea Regulamentului CE 834/2007 cu privire la producția agroalimentară ecologică, etichetarea și controlul”.
De asemenea, a fost elaborat Programul național privind producția agroalimentară ecologică, program care urmărește două scopuri principale: 1. Cantitativ – creșterea suprafețelor cultivate după modul de producție agroalimentară ecologică; 2. Calitativ – lansarea producției agroalimentare ecologice în centrul agriculturii moldovenești, ca motiv al dezvoltării durabile a acesteia.
Consultanță în domeniul agriculturii ecologice acordă, înainte de toate, Centrul republican de pedologie aplicată, în cadrul căruia activează și Organismul de inspecție și certificare a producției agroalimentare ecologice. Centrul respectiv este condus de prof. univ. Gheorghe Jigău. El coordonează 23 mii hectare, gestionate de 50 de agenți economici. De asemenea, producătorii beneficiază de consultanță din partea Asociației Obștești „ProRuralInvest”, al cărei președinte este Viorel Gherciu, care el însuși practică, în raionul Orhei, agricultura ecologică pe o suprafață de 70 de hectare.
Ce este agricultura ecologică?
Adeseori, mai multă lume își pune o asemenea întrebare. Răspunsul îl găsim în broșura „Dezvoltarea agriculturii ecologice în Parcul Național Orhei”, semnată de experții în domeniu Viorel Gherciu și Vasile Ciobanu. Definiția este dată de către Federația Internațională a Mișcării Agriculturii Ecologice (IFOAM). Astfel, „agricultura ecologică este un sistem de producție care susține starea de sănătate a solurilor, a ecosistemelor și a oamenilor. Ea se bazează pe procese ecologice, biodiversitate și cicluri adaptate la condițiile locale, mai degrabă decât pe utilizarea practicilor cu efecte adverse. Agricultura ecologică combină tradiția, inovația și știința pentru a beneficia de un mediu în comun și promovează relații echitabile și o bună calitate a vieții pentru toți cei implicați”. Agricultura ecologică trebuie, înainte de toate, să susțină și să îmbunătățească starea de sănătate a solului, plantelor, animalelor, oamenilor și a planetei.
De la agricultura convențională la cea ecologică
Pentru a trece la agricultura ecologică este nevoie de o perioadă de conversie, care, în funcție de cultură, durează doi-trei ani. Potrivit experților, perioada de conversie este un proces complex care presupune reorganizarea activității unității de producție, schimbarea proceselor de producție și introducerea de noi tehnologii în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Astfel, în această perioadă, urmează să fie ameliorată fertilitatea solului, prin introducerea rotației adecvate a culturilor, să se excludă utilizarea pesticidelor, a îngrășămintelor chimice și a organismelor modificate genetic. Durata perioadei de conversie la agricultura ecologică este de doi ani înainte de semănat, pentru culturile anuale și pajiști; trei ani înainte de recoltare, pentru culturile perene și plantații; 12 luni în cazul bovinelor și cabalinelor pentru producția de carne.
Ca să fie comercializată pe piață, producția trebuie să fie certificată, astfel încât consumatorii să aibă garanții că produsele date corespund cerințelor legislației cu privire la producția alimentară, sunt de calitate și întrunesc toate condițiile de siguranță alimentară. Certificatele sunt eliberate de către Organismul de inspecție și certificare a produselor agroalimentare ecologice, care funcționează în cadrul Centrului republican de pedologie aplicată.
Un sol mai sănătos, dar și un om mai sănătos
În opinia prof. univ. Gheorghe Jigău, agricultura ecologică este performantă, păstrează toate componentele tehnologice, dar corectate în conformitate cu cerințele solului, și anume: 1. Lucrări ușoare, conservative, fără degradarea fizică a solului; 2. Fertilizarea organică, bazată pe utilizarea tuturor deșeurilor, resturilor de origine organică din agricultură, silvicultură, din industria de prelucrare a lemnului, din cea de procesare (a conservelor, vinului, sucurilor și zahărului); 3. Metode biologice de control a patologiilor și bolilor, precum și metode agro și fitotehnice de control al buruienilor. Toate acestea pe parcursul unei perioade destul de scurte s-au constituit și sunt cu succes utilizate. Astfel, solul este mai sănătos și, în același timp, este asigurată sănătatea omului care consumă un produs natural.
Subvențiile și piața de desfacere – problema dintotdeauna a țăranilor
Unul dintre fermierii care cultivă de ani buni producție ecologică este Pavel Țârchi, președintele SRL „Palmoc-Agro” din satul Rediul Mare, raionul Ocnița. El crește cartofi pentru consum, ceapă, roșii, soia, grăunțoase, iar în prezent, la comanda olandezilor – și sămânță de sfeclă roșie. „Problema cea mare o constituie comercializarea producției pe piața internă. Majoritatea clienților vor s-o cumpere la prețul produselor tradiționale, iar noi investim mult. O altă problemă o constituie investițiile pentru agricultura ecologică”, afirmă Pavel Țârchi. De aceeași părere este și Simion Plugaru, conducătorul SRL „AȚ-ZIM” din Bardar, Ialoveni. „În 2007-2010, statul ne dădea câte 20 de bani la kilogram la comercializarea produselor ecologice, astăzi, însă, nu se mai dă nimic”, constată, cu regret, fermierul.
Vladimir Simașco, conducătorul gospodăriei agricole din satul Cioara, Hâncești, ne-a spus că, pe 700 hectare din cele 1400 pe care le gestionează, practică agricultura ecologică. El cultivă cereale, mărar, isop, fenicul, levănțică, semințe de salvie ș.a. Plantele medicinale le comercializează mai mult peste hotare. Fermierul regretă faptul că nu avem barem câteva magazine specializate, ca să ne ocupăm serios de producția ecologică. Nici Nadejda Badan, conducătoarea unei gospodării țărănești din Chiperceni, Orhei, nu s-a arătat mai optimistă. Ea dispune de o livadă de 16 ha de pruni și 24 ha de nuci. „Noi nu avem piață de desfacere pentru produsele noastre ecologice, care se bucură de mare succes în țările UE. Iar subvențiile întârzie să vină. Însuși premierul Filat a spus, cu o anumită ocazie, că noi nu avem format consumatorul pentru producția ecologică”, ne spune Nadejda Badan.
Solicitat de TIMPUL, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a afirmat că producătorii de produse agroalimentare ecologice beneficiază de subvenții la contractarea creditelor bancare. El ne-a explicat că dacă cei ce practică agricultura convențională sunt scutiți, bunăoară, de plata dobânzilor la 100 mii lei, atunci producătorii de produse ecologice – la 200 mii de lei.
Sursa: Timpul.md
Comentarii