Rolul perdelelor forestiere în protejarea biodiversității și a culturilor agricole

Perdelele de protecţie sunt nişte fâşii formate din mai multe rânduri de arbori, pomi și arbuşti care înconjoară solele asolamentelor, drumurile și centrele gospodăreşti.

Perdelele forestiere au un rol important în protejarea culturilor agricole împotriva secetei, eroziunii şi alunecărilor de teren.

Conform studiilor efectuate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în diverse state, efectul perdelelor forestiere conduce la un spor mediu de recoltă de 15%-20%.

În ultimii ani constatăm defrişarea rapidă a fâşiilor forestiere de către populaţie, care nu conştientizează că acestea joacă un rol important în prevenirea proceselor de eroziune, acumularea şi conservarea eficientă a umidităţii în sol.

Perdelele forestiere de protecţie reduc forţa vântului şi îmbunătăţesc microclima câmpurilor, reţin zăpada şi preîntâmpină spulberarea ei de pe câmpuri, reţin, de regulă, scurgerea apelor, provenite din topirea zăpezii şi a ploilor torenţiale.

Ele îmbunătăţesc regimul hidrologic al teritoriului şi sporesc umiditatea câmpurilor, protejează solul de spălare şi eroziune, precum şi de deflaţie.

Experimental s-a stabilit că un hectar de pădure sau de fâşii forestiere în perioada de vegetaţie activă în timp de 24 ore pompează din sol în aer mai mult de 30 t de apă. Astfel, pe timp de arşiţă, umiditatea relativă a aerului creşte cu câteva procente.

• Pe timp de secetă, datorită fîşiilor forestiere umiditatea relativă
  a aerului creşte cu 10%, iar capacitatea de evaporare a plantelor se reduce în medie cu 15-20%, prin urmare fîşiile forestiere în perioada de vegetaţie reduc epuizarea apei.
• Dacă în apropierea terenurilor agricole nu există terenuri
  împădurite, scurgerea apei de pe suprafaţa solului va constitui 50- 60%.
• Dacă sunt împădurite 10% din teritoriu, scurgerile scad până la 20-27%.
• Dacă sunt împădurite 30% din suprafața terenului, scurgerile vor coborî până la 15-20%.
• Dacă 50% din teritoriu este împădurit, scurgerea apei de pe suprafaţa solului va constitui 13-15 %.

Perdelele forestiere contribuie la acumularea substanţelor organice în sol.

Perdelele forestiere generează sporuri de recoltă 

Rolul perdelelor forestiere în lupta cu eroziunea solului şi cu seceta a fost studiat detaliat în nordul țării (ICCC  „Selecţia” din Moldova), în centru şi la sudul ei (Universitatea Agrară din  Moldova, Staţia silvică experimentală,  I.C.Ş.P.A. „A. N. Dimo”).  

Adaosul la recolta de grâu de toamnă, datorită perdelelor forestiere, în decursul a 4 ani, a alcătuit 2 q/ha, iar în anii  secetoşi 5,6 q/ha. 

În România, în condiții de secetă moderată, s-a obținut cu 43% mai mult grâu de toamnă, cu 61% porumb ştiuleți şi cu 28% floarea soarelui.

Aceste rezultate reprezintă  efectul influenței exercitate de perdele  asupra reducerii semnificative a vitezei vântului în câmpul protejat.  

În condițiile irigării, perdelele forestiere măresc transpirația productivă cu 13% și recolta cu până la 30% față de câmpurile  irigate, dar neprotejate cu perdele.

De  asemenea, datorită perdelelor forestiere, consumul de apă pentru producerea  unei tone de biomasă, se micșorează  cu 17%, fapt care reduce din volumul de  apă folosit pentru irigare și respectiv din  costul lucrărilor.

Efectul perdelelor de protecţie este vast, printre avantaje se numără:

• atenuarea vitezei vânturilor şi a evaporării apei din sol cu 50%;
• generarea unor mase de vapori şi curenţi ascensionali necesari condensării şi producerii ploilor în zonele cu deficit mare de precipitaţii;
• reţinerea mai îndelungată a zăpezii şi protejarea solului contra îngheţurilor;
• realizarea unui surplus de umiditate în sol;
• fertilizarea suplimentară a solului (prin frunze care cad pe sol);
• realizarea unor condiţii mai prielnice de polenizare a plantelor cultivate (prin vânt);
• reducerea polegnirii şi scuturării culturilor de câmp;
• reducerea eroziunii solului (care se produce pe cale eoliană, sau prin scurgeri de suprafaţă);
• împiedicarea alunecărilor superficiale de teren (prin sistemul radicular);
• materialul lemnos pus la dispoziţia populaţiei va îndestula nevoile locale, dând timp pădurilor statului să se refacă;
• sporirea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole;
• mărirea biodiversității;
• ele influenţează direct sau indirect asupra sănătăţii oamenilor,
  determinând şi o stare psihică corespunzătoare.

Distanţa dintre perdelele forestiere de protecţie

La înfiinţarea reţelelor de perdele forestiere de protecţie a câmpului se va folosi următoarea schemă:

• 500m x 1000 m, respectiv 500 m între perdelele principale şi 1000 m între perdelele secundare, creându-se astfel module în suprafaţă de 50 ha, suprafaţă optimă pentru organizarea asolamentului şi pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor agricole. De la caz la caz, aceste distanţe pot fi modificate.

Pentru protecţia solurilor supuse eroziunii prin apă, distanţa dintre perdele se stabileşte în funcţie de panta terenului, astfel:

• panta sub 6% – 300 m;
• panta între 6 – 10% – 200 m;
• panta între 11 – 15% – 150 m;
• panta peste 15% – 100 m.

Lăţimea perdelelor forestiere de protecţie

În zonele cu vânturi dominante puternice, lăţimea unei perdele principale este de 10,5 m iar a unei perdele secundare este de 7,5 m (distanţa între rândurile de arbori fiind de 1,5 m)

În zonele cu vânturi dominante moderate, lăţimea perdelelor principale este de 7,5 m iar a celor secundare este de 4,5 m.

Lăţimea perdelelor forestiere antierozionale pentru protecţia solului împotriva eroziunii aluviale, se stabileşte în funcţie de pantă şi de deschiderea versantului, fără să depăşească 20-25 m.

Fâşiile transversale se amplasează pe partea scurtă a câmpului. Fâşiile forestiere de protecţie a câmpurilor sunt proiectate din 3-5 rânduri de arbori.

Sortimentul de bază a acestora sunt arborii cu înălţimea pronunţată.

În general, fâşiile forestiere de protecţie trebuie să formeze pe terenurile agricole o carcasă forestieră continuă.

Distanţa între rânduri variază de la 1,5—2 m, iar distanţa pe rând este de 0,5—1,5 m în funcţie de speciile folosite şi de regiunea în care se înfiinţează perdelele.

Pentru mai multe detalii despre perdelele forestiere accesați acest link.