Rucola este o plantă erbacee din familia cruciferelor, cultivată ca verdețuri pentru gustul său bogat. Datorită conținutului ridicat de vitamine, macro și microelemente, această plantă anuală a căpătat o răspândire largă.
În acest articol, dedicat în special micilor fermieri, menționăm câteva aspecte importante de cultivare a rucolei.
Descrierea plantei de rucola
Rucola, cu denumirea științifică Eruca vesicaria spp. sativa, este o specie cu cerințe relativ reduse la cultivare, în special datorită faptului că varietăți sunt răspândite în flora spontană.
Rucola este o plantă compactă de 30-60 cm înălțime, cu o tulpină ramificată ușor pubescentă. În funcție de soi, frunzele pot fi fie mari și cărnoase, fie medii, subțiri și fragede. La plantele sălbatice, acestea sunt mai înguste și mai alungite.
Rucola înflorește în mai-iulie, florile sunt galbene sau albe cu nervură mov. Rucola este considerată o plantă meliferă. Fructul este o păstaie elipsoidală, în interiorul căreia semințele maro deschis sunt amplasate în 2 rânduri.
Dacă doriți să obțineți o recoltă de verdeață cât mai devreme posibil, alegeți soiuri timpurii cu un sezon de vegetație de 3 săptămâni. Soiurile mijlocii vor avea nevoie de aproximativ 1-1,5 luni pentru a forma masa verde pentru consum.
V-ar putea plăcea și articolul despre Cultivarea salatei – sfaturi la semănat și îngrijire.
Cum pregătim terenul pentru cultivarea rucolei
În teren deschis, planta nu tolerează soarele prea strălucitor, așa că nu ar trebui să alegeți zone deschise. O opțiune ideala ar fi o zona în care va fi însorit înainte de prânz, iar in orele călduroase după amiază, asigurată o lumină difuză.
Rucola nu este pretențioasă față de sol, dar crește mai bine în zonele cu sol ușor, bine fertilizat, cu o reacție neutră. Solurile argiloase acide nu sunt potrivite pentru plantarea verdețurilor, așa că trebuie mai întâi tratate cu var.
Pe solurile cu aciditate mare, este necesar să se adauge 200-300 g var nestins pe metru pătrat.
Nu ar trebui să alegeți zone cu apele subterane la suprafață la cultivarea rucolei, deoarece crește semnificativ riscul de boli fungice.
De pe teren se înlătură resturile vegetale, buruienile, se afânează. Pentru toate culturile anuale cultivate în scopul consumului frunzelor, nu este recomandată administrarea gunoiului de grajd proaspăt înainte de semănat.
Gunoiul de grajd proaspăt sau total compostat trebuie utilizat numai dacă se respectă cel puțin un interval de 120 de zile înainte de recoltare, pentru a permite microorganismelor din sol să „digere” gunoiul de grajd și să inactiveze componentele ce ar putea contamina verdeața și ar putea provoca riscuri pentru sănătatea umană.
În teren protejat, cum ar fi solarii, cantitatea folosită poate fi de la o jumătate până la o roabă medie la 5 metri pătrați de teren protejat. În teren deschis, cantitatea se reduce cu circa 50%.
O altă opțiune de fertilizare a solului constă în adăugarea a 3 kg de compost, 15-20 de grame de clorură de potasiu și 20 de grame de superfosfat pe metru pătrat toamna. După aceasta, parcela este din nou afânată și udată.
La începutul primăverii, dacă optați pentru fertilizarea minerală, ureea este introdusă în sol cu o rată de 15 g pe metru pătrat.
Când se seamănă rucola
Semințele sunt semănate în sol deschis în aprilie și august. Planta iubește căldura, așa că atunci când semănați primăvara, ar trebui să așteptați până când temperatura aerului ajunge la 8-10 grade Celsius. În condiții meteorologice favorabile, planta răsare la 5 zile de la semănat.
Rucola poate fi semănată și în august, când căldura verii este în scădere. Dar, de obicei, rucola plantată primăvara are frunze mai suculente, crocante, iar la plantarea de toamnă masa verde este mai multă, însă mai puțin suculentă.
Pregătirea semințelor de rucola pentru semănat
Semințele trebuie pregătite înainte de însămânțare. Achiziționând material semincer în magazine specializate de la producători cunoscuți, puteți fi siguri de calitatea acestuia, deoarece semințele de obicei sunt deja tratate, deci nu trebuie dezinfectate.
Însă, dacă nu sunteți siguri de calitatea semințelor, acestea trebuie dezinfectate spre exemplu cu o soluție de peroxid de hidrogen de 3% timp de 7-10 minute sau semințele se țin 20 de minute într-o soluție de 0,5% de permanganat de potasiu, adică 0,5 g la 100 g de apă, apoi sunt uscate pe hârtie.
Schema de semănat a rucolei în teren deschis
Schema de semănat a rucolei în teren deschis nu este prea diferită de metodele de semănat a oricăror alte verdețuri:
- Adâncimea rigolelor pentru încorporarea semințelor este de 1,5 cm.
- Distanța dintre rânduri recomandată – circa 30 cm.
- Distanța dintre semințe pe rând – 5 cm.
- Presărați sol peste semințe, tasați ușor pentru a asigura o mai bună aderență.
- Dacă există o probabilitate mare de revenire a înghețurilor, acoperiți culturile noaptea cu agril, îndepărtați-o în timpul zilei.
Premergători recomandați pentru rucola
Rucola oferă rezultate bune dacă e cultivată după cartof, mazăre, dovlecel, morcov sau roșii. Nu este recomandat să o plantați unde au crescut anterior napi, ridichi, varză, hrean. Rucola se cultivă pe aceeași parcelă după o pauză de 4 ani.
Detalii despre scheme de asolament la legume găsiți pe acest link.
Îngrijirea rucolei după semănat
Rucola este o plantă nepretențioasă, așa că, dacă este plantată corespunzător, nu va trebui să petreceți prea mult timp îngrijind-o. Tot de ce aveți nevoie este să oferiți verdețurilor tinere udare abundentă, aerisire adecvată, să îndepărtați în mod regulat buruienile și să afânați solul.
După apariția plantelor, este necesar să se asigure densitatea planificată a culturii. Când apar 2 frunze adevărate se rărește, lăsând o distanță de 5-7 cm între plante. Efectuați următoarea rărire în stadiul de formare a 4 frunze adevărate. Distanța dintre viitoarele plante mature ar trebui să rămână la aproximativ 15 cm.
Temperatura
Temperatura optimă pentru dezvoltarea rucolei este de 18-20 de grade Celsius. La scăderile de temperatură, planta își încetinește creșterea și dezvoltarea, sezonul de creștere este prelungit semnificativ.
Odată cu apariția înghețurilor prelungite, este necesar să construiți un adăpost peste parcele din folie de plastic sau orice alt material de acoperire.
Temperatura prea ridicată a aerului afectează negativ și vegetația plantelor, deoarece pot înflori prematur, în special soiurile predispuse a forma tulpini florifere.
În plus, creșterea temperaturii în timpul creșterii active a masei verzi duce la o scădere a gustului acesteia. Frunzele de rucola își pierd suculența, devin aspre și fără gust. Această problemă poate fi soluționată prin întinderea unei plase speciale de umbrire peste plante.
Irigarea rucolei
Rucola este o plantă iubitoare de umiditate. Prin urmare, necesită udare abundentă frecventă. Solul din zona rădăcinii trebuie să fie întotdeauna umed, dar apa nu trebuie să stagneze. Planta nu tolerează înmlăștinirea. În regiunile cu veri fierbinți, udarea se efectuează zilnic, în condiții mai răcoroase – de 3-4 ori pe săptămână.
Din lipsă de umiditate, frunzele de rucola devin amare și nepotrivite pentru mâncare.
Plivitul și afânarea solului
Pentru ca oxigenul și umiditatea să pătrundă mai bine în zona rădăcinilor, solul din jurul plantelor trebuie să fie afânat în mod regulat. Este mai ușor să faceți acest lucru imediat după udare. O măsură obligatorie este îndepărtarea buruienilor, care îndesesc plantele, iar unele afectează negativ și gustul verdețurilor.
Încercați să îndepărtați buruienile cu rădăcină, altfel vor apărea din nou în curând. În plus, efecte benefice a avut solul mulcit cu fân sau paie. Acest lucru nu numai că va împiedica creșterea buruienilor, dar va ajuta și la menținerea umidității în zona rădăcinii mai mult timp.
Fertilizarea culturii de rucola
În ceea ce privește necesitatea de a aplica fertilizări la rucola, experții au opinii diferite. Planta absoarbe destul de activ din sol nitrații și alte substanțe nocive pentru oameni. În plus, având un sezon de creștere scurt, este destul de problematic să asigurăm termenul necesar până la recoltare.
Dacă ați pregătit terenul din timp înainte de a planta rucola, atunci îngrășămintele aplicate vor fi suficiente pentru o recoltă bogată. Pe soluri sărace, cu o dezvoltare slabă a plantelor, pentru fertilizare poate fi utilizată o soluție de gunoi de păsări în proporție de 1:10.
În plus, fertilizanții organici ce se vând în magazinele angro v-ar putea fi de folos.
Bolile la rucola
Rucola este susceptibilă la unele boli fungice, mai ales dacă planta nu este îngrijită adecvat. Principalele sunt:
Fuzarioza – planta bolnavă începe să dezvolte cloroza, apoi apar pete albicioase pe frunze, turgescența scade. În timp, frunzele încep să se usuce, tulpina se întunecă, iar partea aeriană moare complet. Fuzarioza nu poate fi vindecată, astfel încât plantele afectate sunt scoase și înlăturate din parcelă.
Făinarea – apariția bolii este indicată de formarea unor pete uscate roșii-maronii pe partea superioară a frunzelor. Pe partea inferioară, ulterior se formează un strat ușor de pulbere. Frunzele se zbârcesc, încrețesc și se usucă. Tratamentele cu fungicide nu dau rezultatul dorit, de aceea plantele afectate trebuie îndepărtate.
Verticilioza – ciuperca pătrunde în plantă prin leziuni mici, care se formează adesea după deteriorarea rădăcinilor în timpul afânării solului. În stadiile inițiale, boala nu se manifestă.
În perioada de creștere activă a masei verzi, pe frunze apar pete galbene și albicioase, care se răspândesc rapid pe întreaga plantă. Planta de rucola afectată se poate ofili complet în 1 zi. Dacă observați semne de boală, îndepărtați imediat planta din parcelă și ardeți-o.
Pentru combaterea manei la rucola sunt omologate produse ce conțin mandipropamid (Revus 250 SC 0,6 l/ha – termen de așteptare 7 zile), iar pentru prevenirea manei, pătării pustulare, pătării bacteriene a frunzelor – pot fi aplicate tratamente cu produse ce conțin cupru (Cuprofix Ultra 1,4-1,8 kg/ha – termen de așteptare 7 zile).
Uleiurile esențiale prezente în frunzele plantei resping mulți dăunători. Dar, uneori, rucola poate deveni o victimă a puricilor cruciferelor sau a moliei verzei. Primii sunt capabili să deterioreze grav planta tânără, formând mici găuri pe frunze. Pentru combaterea dăunătorilor, plantele sunt acoperite cu plasă specială.
Moliei îi place, de asemenea, să se ospăteze cu frunze proaspete. Rucola poate fi protejată de ea prin metode populare prin tratarea plantelor cu decoct de pelin. Pentru a-l pregăti, măcinați pelinul și fierbeți-l timp de 10 minute într-o cantitate mică de apă. Se răcește și se diluează cu apă într-un raport de 1:1.
Pentru combaterea dăunătorilor de sol: Buha semanaturilor (Agriotes spp.), Cărăbușul de mai (Melalontha spp.),Viermele sârmă (Agriotes spp.), Viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica spp) sunt omologate produse ce conțin lambda-cihalotrin (Ercole 10-15 kg/ha – se administrează la sol odată cu plantarea, când planta are 2-6 frunze, BBCH 12-16).
Recoltarea rucolei
Trebuie să tăiați frunzele tinere de rucola pe măsură ce cresc, alegând cele mai late și mai lungi. Recoltați în mod regulat pentru a evita maturarea excesivă a frunzelor. Lungimea optimă a unei frunze care a ajuns la maturitate este de 8-10 cm.
După începerea înfloririi, gustul frunzelor este semnificativ redus. Unii fermieri recomandă îndepărtarea mugurilor floriferi pentru a prelungi puțin perioada de recoltare. Rucola se consumă proaspătă, așa își păstrează pe deplin toate vitaminele.
Verdeturile pot fi păstrate la frigider până la 4 zile.
Citiți și despre Cultivarea spanacului – sfaturi la semănat și îngrijire.
Colectarea semințelor de rucola
Orele lungi de lumină și udarea insuficientă contribuie la faptul că rucola înflorește și face semințe. Lăsând câteva plante cu flori în grădină la sfârșitul lunii iulie, până la începutul toamnei veți putea colecta semințe bune, maturate.
Se recomandă depozitarea lor în recipiente de sticlă sau pungi speciale. Perioada de valabilitate a semințelor de rucola fără pierderea capacității de germinație este de 3-4 ani.
Rucola este o plantă ușor de cultivat, care necesită udare abundentă și afânare frecventă. Dacă este plantată corespunzător, veți obține o recoltă bogată.
Comentarii