‹ adv ›
luni, 21 septembrie, 2020
17 C
Chișinău
‹ adv ›

Seceta, ploile torențiale, inundațiile din 2020 sunt rezultatul efectului de seră. Ce trebuie să întreprindem?

‹ adv ›

Recente

A plantat un soi de căpșun acum două luni și deja recoltează primele fructe

Producătorii autohtoni continuă să planteze soiuri de căpșun solicitate pe piețele externe. Unul dintre acestea, potrivit fermierului Ilia Fedorciucov, este soiul Arosa,...

Majorări de prețuri în timp record la floarea soarelui în Ucraina. Fermierii locali așteaptă prețuri mai mari

În Ucraina prețul la floarea soarelui continuă să crească în ultimele zile atingând unele dintre cele mai mari valori. La data de...

Ucraina planifică să interzică importul de cartofi din Rusia, pentru a-și susține producătorii

Ministerul Dezvoltării Economice, Comerțului și Agriculturii din Ucraina analizează posibilitatea introducerii unei interdicții asupra importului de cartofi din Rusia, ca sprijin...

Piața mondială agricolă: Cele mai mari prețuri de la începutul campaniei pentru unele culturi

Piața EuropeanăPotrivit Agritel, ieri, piețele au marcat o revenire bruscă a prețurilor pentru cereale. Totodată, sunt probabile și...
‹ adv ›
‹ adv ›

Urmare a efectului de seră, care provoacă o încălzire accelerată a Terrei, generează mari perturbații climatice pe care le trăim în prezent (seceta, ploi torențiale, inundații etc). La acestea se adaugă și subțierea stratului de ozon, fenomen global produs deasupra marilor aglomerații urbane.

Peste acestea se suprapun și petele solare periodice care au loc în perioade diferite, cu intensități diferite. Din tot acest șir de fenomene, rezultă pierderea ritmicității sezoanelor și consecințele grave care lovesc în ultimii ani regiuni întinse.

Pentru Republica Moldova este relevant faptul că în ultimii ani fenomenul de ariditate s-a accentuat dramatic. Am avut secete succesive, ceea ce nu s-a mai consemnat niciodată, nici în datele climatice înregistrate, nici măcar în cronicile vremii. Previziunile sunt sumbre și, din păcate, realitatea ultimilor 15 ani (din care 8 ani au fost secetoși și foarte secetoși, cu precipitații puține și temperaturi ridicate) se pare că le confirmă.

‹ adv ›

Până acum, eram obișnuiți să considerăm drept „zonă secetoasă” numai partea de sud a Republicii Moldova. În prezent, această delimitare nu mai corespunde realității. De 4-5 ani consecutivi au devenit „zone secetoase” și zonele Centrale și de Est, și chiar zona de Nord a republicii, recunoscută ca zonă favorabilă din punctul de vedere al cantității de precipitații căzute în sezonul cald al anului.

Astfel, întreg teritoriul agricol al Republicii Moldova a devenit, sau tinde să devină „zonă secetoasă”, în care recoltele se pot micșora sau compromite. Anul 2007 a fost cel mai secetos din ultimii ani. Anul 2020 va fi cel mai cald din istoria observațiilor meteorologice la aceasta se mai adaugă și inundațiile.

Se așteaptă schimbări ireversibile pentru planeta noastră. De unde vine pericolul secetei?

‹ adv ›

Pericolul e provocat de industrie, transport, agricultură, care produc așa-numitele „gaze de seră”, cum ar fi bioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul nitros (N2O) și altele. Aceste gaze constituie mai puțin de un procent în atmosferă, însă ele acționează ca o cuvertură în care e „înfășurat” pământul. Fără această cuvertură naturală, suprafața Terrei ar fi cu circa 30-35°C mai rece decât în prezent.

În esență, clima e determinată de balanța de lungă durata a energiei Pământului. Radiația care se propagă de la soare, în principal în formă de lumină vizibilă, este absorbită de către suprafața Terrei și de către atmosferă. În medie, radiația absorbită este egală cu volumul de energie transmis în cosmos în formă de radiație termică infraroșie. Gazele de seră captează o parte din căldură în stratul inferior al atmosferei, o altă parte se emană în cosmos de către stratul superior al acesteia – troposfera.

Arderea cărbunelui, petrolului și gazului natural, precum și despădurirea, diversele practici agricole și industriale modifică substanțial compoziția chimică a atmosferei. Aceasta a condus la dublarea cantității bioxidului de carbon în aer. Totodată, concentrația metanului a sporit cu 145 %, iar a oxidului nitros – cu 15%.

‹ adv ›

Gazele de seră în exces măresc cantitatea de radiație absorbită de atmosferă. Începând cu anii 50 ai sec. XIX, temperatura medie a Planetei a crescut cu o jumătate de grad. Pentru următorii o sută de ani se prognozează o încălzire globală cu circa 3,5°C. Dacă pronosticurile actuale se vor dovedi a fi corecte, schimbările de climă în secolul XXI vor fi mai mari decât orice alte schimbări ce s-au produs în zorii civilizației umane.

La ce ne putem aștepta în următoarea perioadă?

Dacă nu se va face nimic pentru limitarea poluării la nivel global, accidental trebuie să ne așteptăm la fenomene meteorologice din ce în ce mai neobișnuite. Va trebui să ne obișnuim cu ierni mai calde în timpul cărora vom apela mai des la umbrelele contra ploilor (în loc de cojoace și căciuli).

Verele vor avea perioade caniculare tot mai dese, dar si cu zone în care temperaturile vor fi mai scăzute decât în mod obișnuit. Ploile vor avea un caracter mai local și torențial cu inundații. Toate aceste aspecte climatice și activitățile antropice vor aduce transformări esențiale în clima Moldovei.

Vor mai rămâne valabile actualele manuale de geografie?

Și acestea vor fi modificate. Pe măsura schimbării climei planetare regiunile cu latitudine medie și mare, ca de exemplu Europa, ar putea suferi o incidență mai mare a valorilor termice, a inundațiilor și secetelor.

E posibil ca zonele climaterice și agricole să se deplaseze spre poluri. În regiunile cu latitudinile medii se prognozează o deplasare cu 200-300 km pentru fiecare grad Celsius de încălzire. Secetele de vară mai acute pot reduce recolta medie cu 30%, în zonele apropiate de poluri se pot înregistra temperaturi mai înalte, condițiile pedogeologice nu vor permite țărilor din respectivul areal să compenseze recoltele reduse din actualele regiuni mai productive.

Topirea ghețarilor și expansiunea termică a apelor maritime pot conduce la creșterea nivelului mărilor. Nivelul global al mărilor s-a și ridicat cu aproximativ 15 cm pe parcursul secolului trecut, iar încălzirea globală va determina, către anul 2030, o ridicare de 18 cm a acestui nivel. Dacă se vor păstra tendințele actuale de emisie a gazelor de seră, nivelul mării se va ridica cu 65 cm către anul 2100.

Pentru Republica Moldova se prognozează o încălzire generală a timpului. Vara secetele pot fi mai frecvente și mai grave, iar insuficiența de apă în sol – mai sporită. Precipitațiile în formă de averse pot conduce la spălarea mai intensă și la degradarea continuă a solurilor. Se anticipează o mai mare instabilitate a timpului, poate crește riscul calamităților naturale.

Considerăm că vom asista la trecerea stepei în semideșert, a silvostepei în stepă. Adică, zona de Sud va tinde către semideșert. Pădurile se vor retrage spre Nord, zonele silvice de la câmpie nu vor rezista decât în biotopuri: parcuri, rezervații etc., foarte costisitoare de întreținut.

Terenurile agricole (arabile) vor fi expuse mai accentuat fenomenului de salinizare. În aceste regiuni se va putea practica agricultura (producția vegetală) numai cu prețul unor irigații costisitoare și al unor doze mari de îngrășăminte.

Apa va reprezenta o problemă majoră deoarece bazinele fluviului Nistru și râului Prut vor fi suprasolicitate. Deficitul de apă al culturilor agricole va fi mai acut, crescând de 2-3 ori. Cam acestea consider că vor fi cele mai grave efecte pe termen lung.

Cum putem opri sau încetini acest proces?

Din păcate, acesta este un proces global care nu se limitează la granițe de stat și nici măcar la continente. Trebuie ca toate țările cu industrii poluatoare să limiteze volumul de noxe. Documentele internaționale care reglementează aceste activități la nivel global sunt Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei și Protocolul de la Kyoto ca parte aplicativă a acestei Convenții.

Ce trebuie să întreprindem ca să diminuăm consecințele schimbării climei?

Pentru a preveni sau minimaliza urmările încălzirii Terrei, umanitatea nu are altă variantă decât acea de a uni eforturile tuturor țărilor, în primul rând a celor industrializate spre reducerea impactului asupra naturii. De fapt, anume statelor hiperdezvoltate le revine” partea leului” din volumul gazelor de seră emise în atmosferă în ultimul secol.

Deși, țara noastră nu va spori considerabil volumul de emisii a gazelor cu efect de seră în viitorul apropiat ea poate, și trebuie, să întreprindă acțiuni pentru atenuarea consecințelor schimbării climei.

Atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul agriculturii rezidă în renunțarea la arderea resturilor vegetale pe câmpuri și utilizarea tehnologiilor de recuperare a metanului rezultat din descompunerea dejecțiilor animaliere.

Transformarea în compost a reziduurilor vegetale paralel cu reducerea parțială a emisiilor de gaze ar permite să se utilizeze suplimentar o cantitate mare de combustibil prețios. Savanții agrarieni trebuie să pună la dispoziția producătorilor tehnologii și soiuri de culturi care ar face față unor eventuale secete.

Valorificarea potențialului de extindere a pădurilor în scopul ameliorării situației ecologice, inclusiv al stocării emisiilor de gaze cu efect de seră, constituie o componentă principală a politicii ecologice.

Volumul lucrărilor de plantare a pădurilor (cca 1000 ha pe an) nu satisfac cerințele actuale. Este necesar de a extinde considerabil suprafața terenurilor împădurite, implicând în aceste lucrări toată populația țării. Trebuie să se prevadă împădurirea zonelor de protecție a râurilor și bazinelor acvatice, a terenurilor degradate, precum și sădirea fâșiilor forestiere antierozionale.

Savanții și specialiștii de profil nu mai pun în discuție gravitatea problemei ce ține de generarea schimbării climei, fiind preocupați, mai ales, de modul cum s-ar putea diminua consecințele acestui fenomen.

Cetățenii trebuie să conștientizeze existența problemei în cauză și fiecare, în măsura posibilităților, să contribuie la micșorarea și înlăturarea impactului factorilor ce provoacă degradarea mediului înconjurător.

Bibliografie:

  • A. Gumovschi, Seceta și ploile torențiale demonstrează ca Moldova este în pragul unor schimbări climatice profunde – săptămânalul ECO magazin economic – N 183 din 30.07.2008;
  • A. Gumovschi, Schimbarea climei: efecte globale și locale – Vocea Poporului N 30, 11.09.2009;
  • A. Gumovschi, Cum ne afectează schimbarea climei, sau de ce în Moldova seceta e tot mai mare? Revista “Natura”, octombrie 2009;
  • A. Gumovschi, T. Iațișin, Seceta și diminuarea consecințelor ei – Informație expres (broșură), INEI, Centrul Național de Informații Științifico – Tehnologice, Chișinău, 2004
  • A. Gumovschi, Schimbarea climei – Provocarea secolului al XXI-lea. Revista “Lider Agro”, N 12 (110) 2020, p.6-8.

Alăturați-vă grupului nostru de viber Agrobiznes Club accesând acest link pentru a afla mai multe despre prețurile la produsele agricole, ofertele disponibile și stabili parteneriate cu producători sau cumpărători din zonă.


‹ adv ›

Citește și ›

Iarna din acest an – cea mai caldă din toată perioada observațiilor meteorologice

Chiar dacă specialiștii bat alarma de mai mult timp, doar în ultimii ani schimbările climaterice au ajuns a fi un subiect de...

Italia – prima țară din lume care include cursul obligatoriu despre schimbările climaterice în școli

Începând cu anul școlar 2020, în școlile din Italia elevii vor învăța despre schimbările climaterice și impactul acestora asupra planetei datorită unui curs obligatoriu....

Video

Advertoriale ›

Recolta bună de floarea soarelui este o tehnologie complexă

Pe data de 10 septembrie anul curent, a fost efectuată recoltarea florii soarelui de pe lotul demonstrativ organizat în cadrul SRL „Agro...
00:02:57

VIDEO. DANISTAS-Plant: Recolte bune de floarea soarelui cu hibrizii Pioneer, chiar și în acest sezon

Compania DANISTAS-Plant, unul dintre liderii din țară la capitolul recolte de floarea soarelui în ultimii 3 ani, se bucură de recolte bune...
‹ adv ›

Info

Webinar: Stimularea cooperării producătorilor și procesatorilor agricoli prin comunicare

Astăzi, 18 Septembrie 2020, începând cu orele 16:00, pe platforma de comunicare digitală ZOOM, se va desfășura cea de-a 3-a sesiune de...

Târg destinat producătorilor autohtoni: EcoVisio organizează Caravana IarmarEco 2020

EcoVisio organizează cea de-a opta ediție a evenimentului IarmarEco - Iarmarocul Oportunităților Ecologice și a Antreprenoriatului Social, care va avea loc sub...
‹ adv ›

Recomandate

Politica bugetar-fiscală pentru 2021: reducerea TVA în agricultură, spre examinare

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021 vine cu un șir de măsuri necesare pentru a susține domeniul economic. Documentul ce vizează aceste măsuri...

Sezon bun pentru mere: Marea Britanie și Cehia – în căutarea ofertelor moldovenești

Forfotă mare în livezi - campania de recoltare a merelor este în toi. Majoritatea producătorilor recoltează fructele pentru a le depozita, iar...

Granturi de până la 50.000 dolari pentru proiecte de dezvoltare ECO

Programul de Granturi Mici (SGP) al Facilității Globale de Mediu (GEF), implementat de PNUD Moldova, lansează azi, 21 septembrie 2020, un nou apel...

Septembrie – bântuit de secetă: doar în două raioane au căzut precipitații cât norma

În prima decadă a lunii septembrie, pe teritoriul țării s-a menținut vreme anomal de caldă și cu deficit de precipitații. Temperatura medie...
‹ adv ›