Sistemul conservativ de lucrare a solului – fertilitate bună, cheltuieli reduse

Doar secetele din anul 2007 și 2012 au cauzat pierderi de circa 1,0 și respectiv 1,25 miliarde dolari. Foarte mari pierderi au fost înregistrate și în anul 2020.

Schimbările climatice vor contribui la creșterea temperaturilor și la variabilitatea precipitaţiilor în viitor, reducând și mai mult recoltele și efectivele de animale.

Modificările conţinutului de humus în solurile Moldovei au loc mai intens în ultimii ani. Pentru a avea o agricultură durabilă trebuie să conservăm fertilitatea și să protejem solurile.

Fertilitatea solului este una din problemele cheie pentru orice sistem de agricultură, inclusiv şi pentru agricultura durabilă. Ea este determinată preponderent de influenţa a trei factori:

• rotaţia culturilor;
• sistemul de lucrare;
• fertilizare în asolament.

Soluţionarea cu succes a problemei restabilirii şi menţinerii fertilităţii solului poate fi realizată doar prin îmbinarea raţională a sistemelor de fertilizare şi lucrare a solului în cadrul asolamentului.

Starea scăzută a fertilităţii solurilor este dominantă pe plan mondial. Aşa 60% din soluri au o fertilitate redusă sau foarte redusă, 29% – o fertilitate moderată şi numai 11% au o fertilitate ridicată. 

Necesarul plantelor în elemente nutritive și compensarea lor:

• Consumul mediu de substanţe nutritive, în kg la 1 tonă de producţie de bază, la majoritatea plantelor agricole este de 30-35 kg de N, 10-17 kg de P2O5 şi 35-40 kg de K2O.
• Exportul de elemente nutritive extrase de către plante din sol odată cu recolta nu a fost compensat printr-o aplicare corespunzătoare a îngrăşămintelor. 
• Cantităţile de îngrăşăminte minerale folosite în agricultura Moldovei au scăzut continuu în ultimii  ani, de la 136 kg/ha s.a. în 1991, ajungând în prezent la 24-30 kg/ha s.a.(NPK).
• În cazul îngrăşămintelor organice: cantităţile au scăzut de la 5,6 t/ha în 1991 la 0,02- 0,03 t/ha în ultimii ani.  

Măsurile de adaptare la schimbările climatice se referă la eforturile imobilizării, stopării schimbărilor climatice prin strategii de management, schimb de comportament şi tehnologii inovaţionale, care reduc emisiile de gaze cu efect de seră.

Sistemul Conservativ de lucrare a solului poate fi considerat o soluţie viabilă pentru păstrarea sau chiar sporirea fertilităţii solurilor cu menţinerea concomitentă a unui nivel înalt a producţiei culturilor agricole.

Sistemul Conservativ de lucrare a solului este sistemul în cadrul căruia culturile agricole sunt cultivate în lipsa parţială sau totală a lucrării solului, în condiţiile în care cel puţin 30-35% din resturile culturii premergătoare sunt păstrate la suprafaţa solului, măsură agrotehnică orientată la:

• păstrarea (conservarea) fertilităţii solului prin reducerea procesului de eroziune a solului (a stratului fertil de la suprafaţă), cauzată de vânt şi de apă; 
• păstrarea (conservarea) apei în sol datorită micşorării pierderilor de apă din sol prin procesul de evaporare. 

Sisteme de lucrări ale solului:

• Sistem Convențional (tradițional cu plugul): clasic și raționalizat (mai multe operații la o trecere);
• Sistemul Conservativ de lucrare a solului – Minimum Lucrări ale solului (Mini Till);
• Sistemul Conservativ de lucrare a solului – Lucrarea Solului în Benzi (Strip-Till);
• Sistemul Conservativ de lucrare a solului – Zero Lucrări ale Solului (No-Till).

Sistemul Conservativ de lucrare a solului – Minimum Lucrări ale solului (Mini Till)

Lucrarea minimă a solului include: discuirea solului urmată de semănat; arătura cu plugul cizel după care semănatul culturilor; lucrarea cu combinatoare urmată de semănat.

Sistemul Conservativ de lucrare a solului – Lucrarea Solului în Benzi (Strip-Till)

Sistemul de lucrare a solului în benzi, în fâşii, prevede afânarea solului în benzi înguste cu lăţimea de 5 – 15 cm, destinate doar semănatului, iar solul între aceste benzi rămânând nelucrat şi acoperit cu resturi vegetale.

Acest sistem de agricultură este pretabil pentru culturile semănate distanţat.

Sistem Conservativ de lucrare a solului – Zero Lucrări ale Solului (No-Till)

Se bazează pe introducerea seminţei direct în miriştea culturii premergătoare, fără a efectua niciun fel de altă lucrare a solului cu excepţia deschiderii concomitent cu semănatul a unei benzi foarte înguste, pentru a permite introducerea seminţelor în sol.

Detalii despre sistemul No-Till pe acest link.

Principiile sistemului conservativ de lucrare a solului:

• Distrugerea minimă a structurii solului.
• Acoperirea permanentă a solului cu resturi vegetale în scopul obţinerii unui mulci la suprafaţă.
• Diversificarea culturilor agricole cultivate în cadrul asolamentelor.

Recoltarea culturii premergătoare în sistemul conservativ de agricultură este fundamentul viitoarei producţii. Cerințele  față de acest proces:

Controlul total asupra resturilor vegetale:

• lungimea de tăiere a resturilor vegetale;
• înălţimea de tăiere a miriştei;
• împrăştierea uniformă a resturilor vegetale.

Administrarea îngrășămintelor se face în special a celor puţin mobile. Lucrarea solului – pentru decompactarea solului în adâncime, precum şi nivelarea cât mai calitativă a câmpurilor.

• Direcţia de semănat – minimum 25-35 grade faţă de rândurile culturii recoltate.
• Viteza agregatului la semănat – 6-8 km/h. Fertilizarea locală este indicată, în special cu îngrăşăminte pe bază de fosfor.

În cazul în care se seamănă la adâncimi mai mari cea mai mare parte din energia endospermului se consumă până ca să apară plantula.

În rezultat, se obţin semănături slabe dispuse la polignire, nodul de înfrăţire ca regulă se formează la 2-3 cm de la suprafaţa solului, de aceea se seamănă la adâncimea de 3-4 cm. Soluţia: semănători care copie profilul solului.

Sistemul conservativ de lucrare a solului contribuie la crearea și depozitarea materiei organice în sol, fiind o metodă importantă de sechestrare și conservare a carbonului.

Sistemul acesta definește oricare sistem tehnologic care este destinat economisirii resurselor (energetice, materiale, umane, financiare) precum și reducerii sau chiar eliminării factorilor agresivi ce determină și/sau intensifică orice formă de degradare a solului sau a altor componente ale mediului, comparativ cu sistemul convenţional.

Dintre beneficiile sistemului conservativ de lucrare a solului se mai pot menționa și următoarele:    

• se reduce timpul cu lucrările solului de 4-6 ori; 
• se reduce cu 50% consumul de combustibil pe unitate de suprafaţă; 
• se reduce necesarul de tractoare și mașini agricole la unitate de suprafaţă de 5 ori;
• se reduc costurile unitare de trei ori;
• retribuția muncii mecanizatorilor este de 35 de ori mai mică;
• se reduce costul substanțelor nutritive pentru 100 kg de producție de la 4% până la 53% la diferite culturi;
• se reduc costurile la produsele de uz fitosanitar, calculate la un 100 kg de producție cu circa 16,7% în lucrarea solului la o unitate de producție;
• eficiența sistemului conservativ de lucrare a solului crește odată cu majorarea suprafeței cultivate.  

Concluzii

• Pe fondul încălzirii globale, problema asigurării hranei ar putea deveni tot mai îngrijorătoare, de aceea sistemele alternative de agricultură devin necesare.
• Sechestrarea carbonului în sol poate fi una din căile de rezolvare a problemei cu încălzirea globală.
• Creşterea alarmant de rapidă a temperaturilor, apariţia fenomenelor meteorologice extreme şi impactul lor devastator asupra vieţilor umane, toate conturează tot mai clar un tablou pesimist pentru starea Pământului.

Bibliografie

• AGRICULTURA CONSERVATIVĂ. Măsuri de adaptare la schimbările climatice în agricultură. Chişinău, 2015. PNUD 20 p.
• Boincean B., Voloșciuc L.,  Rurac M. [et al.]; coordonator: Hurmuzachi I. Agricultura Conservativă: Manual pentru producători agricoli și formatori. UCIP IFAD. – Chișinău, 2020, 203 p.
• Gumovschi A. SCHIMBAREA CLIMEI – una din principalle probleme ale secolului XXI, Revista Noosfera ULIM, N 12 , 2014. p. 93-95.
• Gumovschi A.  Fertilitatea solurilor Moldovei – o bogăţie pe care o pierdem. În: Businessul Agricol, N2 aprilie – mai 2010.  p.87-88.
• Schimbările Climatice în Republica Moldova. Impactul socio-economic şi opţiunile de politici pentru adaptare.  Chișinău: PNUD Moldova, 2011. 268 p.
• Toma S., Gumovschi A., Andrieş S., Babuc V.,ş.a. Aplicarea îngrăşămintelor în agricultura durabilă. Chişinău:  Ştiinţa, 2008. 214 p.