Agricultura și Apicultura sunt două domenii ce au trăit dintotdeauna în simbioză cu beneficii pentru ambele părți. Simbioza poate continua dacă înțelegem că nu poate exista o agricultură performantă fără ajutorul albinelor și invers.
În ultimii ani, apicultorii din întreaga lume s-au confruntat cu pierderi de colonii, în special în țările din vestul UE, cum ar fi Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, dar și alte părți ale lumii, inclusiv SUA, Rusia și Brazilia.
Cauzele mortalității albinelor sunt multiple:
Principalele cauze ale mortalității albinelor la nivelul roiurilor raportate de laboratoarele acreditate
Pentru a înțelege bunele practici internaționale în domeniul protecției polenizatorilor, UAP a efectuat un studiu comparativ a bunelor practici și cerințelor legale în Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, României, Franței și Marii Britanii, care a rezultat într-o serie de recomandări pentru toate părțile implicate.
Situația în Republica Moldova
Potrivit studiului, deși în procesul de omologare a PUF sunt colectate informații detaliate privind pericolul pentru insectele polenizatoare, aceste date nu sunt făcute publice, astfel încât fermierii și apicultorii nu pot aprecia în mod corect eventualele riscuri.
Informația prezentată în Registrul de Stat (categoria de pericol om/albini) este prea generală și chiar confuză când este indicată doar o singură valoare.
În alte țări, precum SUA, fermierii și apicultorii au acces la informațiile detaliate, ceea ce permite o gestiune mai bună a activităților.
Mai mult, nu există date publice despre numărul și valoarea sancțiunilor impuse conform acestor articole ale Codului Contravențional.
Adițional, există neclarități despre autoritățile competente pentru identificarea neconformităților și aplicarea sancțiunilor.
Cadrul legal privind protecția albinelor în România
Legislația românească privitor la protecția plantelor și carantina fitosanitară, în vigoare la momentul de față, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, constă în 50 de acte normative, reprezentate de 4 legi, 29 ordine de ministru, 2 ordonanțe și 15 hotărâri
de guvern.
Legislația UE nu a definit standarde pentru înregistrarea apicultorilor sau stupinelor în scopul sănătății animalelor; Regulamentul (CE) nr. 852/2004 impune ca producătorii de produse alimentare primare să fie înregistrați (cu excepția celor care produc pentru uz casnic, sau a celor care produc cantități mici de produse alimentare primare vândute către consumatorul final sau către unități mici de comerț cu amănuntul).
Registrul sanitar al apicultorilor este ținut la nivel județean sub formă de tabele, care sun transmise și compilate la nivel național în mod ad-hoc.
Articolul 15 al Legii 383/2013 privind apicultura specifică un sistem de notificare a tratărilor cu PUF prin intermediul autorităților locale (similar celui din Republica Moldova), dar cu o perioadă de notificare mult mai realistă: 24/48 ore față de 7 zile în Republica Moldova.
Studiul comparativ integru, disponibil pe acest link.
Comentarii