‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 28 martie, 2024
19.4 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleSveatoslav Mihalache: Dolarul ar putea ajunge la 28,1 lei, iar euro la 29,5 lei

Sveatoslav Mihalache: Dolarul ar putea ajunge la 28,1 lei, iar euro la 29,5 lei

‹ adv ›
‹ adv ›

Zilele acestea am fost de-a dreptul ”bombardat” de jurnaliști, colegi și prieteni cu solicitări să comentez declarațiile prim-ministrului, Streleț. Am evitat atunci să mă expun din mai multe cauze. In primul rând, mai analizam încă datele acumulate și le așteptam pe cele din sectorul agricol. În al doilea rând, consider că este, cel puțin, iresponsabil să faci astfel de declarații care pot genera doar haos. Și apoi, este prima dată, în cei aproape 20 de ani de experiență pe piața valutară, când aud din gura unui prim-ministru (care se identifică a fi european) prognoze despre cursul valutar. De altfel, doar conducătorii de la Kremlin își permit un atare comportament.

Cuplați centurile de siguranță! Intrăm în zona de turbulențe!

În momentul în care analizezi piața valutară trebuie să contrapui în balanță factorii reali și să evaluezi posibile schimbări în viitor. În acest text o să omit cuvinte și porțiuni/pasaje tehnice, o să încerc să fiu pe înțelesul tuturor. În ultima mea postare am descris efectele de scurtă durată asupra pieței valutare, invocate de decizia BNM de majorare a ratei rezervelor obligatorii. Acum e cazul să analizăm pe o perioadă mai lungă, undeva de 3-6 luni.

Factorii care au să influențeze evoluția monedei naționale.

Banca Națională a Moldovei are rezerve valutare o sumă de ~1,8 mld. USD. La prima vedere este o cifră impunătoare, dar BNM poate folosi pentru intervenții valutare (vânzare) o sumă maximă de 200 mil. USD. De ce ? Există prevederi privind lichiditatea internațională, iar încălcarea acestor este penalizată.

Factorii externi

‹ adv ›

1. Rubla rusească va continua deprecierea față de principalele valute de referință. Cauzele sunt scăderea prețului la petrol, recesiunea economiei și sancțiunile impuse de Occident. Puțin probabil ca politica Kremlinului să fie revăzută în viitorul apropiat, din această cauză deprecierea rublei este inevitabilă. În rezultatul deprecierii rublei rusești, veniturile exprimate în USD ale compatrioților aflați la muncă se diminuează, respectiv, volumul remiterilor va fi în scădere.

2. Criza economică din regiune. Ucraina se află în criza economică mai multe trimestre la rând, iar economia Federației Ruse este în declin. Chiar dacă acum R. Moldova nu are relații comerciale intense cu Federația Rusă, rămân multe canale prin care economia națională va fi prejudiciată:

  • Diminuarea exporturilor
  • Diminuarea remiterilor;
  • Reducerea investițiilor;
  • Diminuarea sectorului de servicii.

3. Conflictul militar dintre Rusia si Ucraina are un efect negativ pentru R. Moldova prin intermediul canalului comercial. O eventuală escaladare a conflictului ar accentua riscul, prin efecte asupra partenerilor comerciali.

‹ adv ›

4. Embargoul impus de Rusia la exportul de conserve de legume și fructe va afecta numărul salariaților și remunerarea acestora, odată ce se va micșora volumul producției.

5. Revenirea economiei UE este foarte lentă, trebuie să punem în calcul și efectele negative ale afluxului de refugiați. Piața muncii, unde sunt antrenați zeci de mii de compatrioți, se va comprima. Remiterile din UE vor fi în scădere și din cauza că tot mai mulți moldoveni decid să se stabilească cu traiul permanent în Europa, astfel renunțând să facă remiteri și să procure imobile în R. Moldova.

Factori interni

1. Instabilitatea sectorului financiar al R. Moldova și acordarea de credite băncilor aflate sub administrare specială, constituie emisiunea neacoperită a BNM ce conduce la creșterea lichidităților în sistemul bancar și prezintă una din cele mai importante surse de presiune asupra monedei naționale prin majorarea cererii de valută din partea băncilor comerciale și a populației.

  • În condițiile scăderii veniturilor din activitatea de creditare, băncile vor fi dispuse să se implice în activități alternative care să le asigure venituri;
  • Bani în circulație – 18 mld. lei;
  • Bani la depozit (pers. fizice si juridice) – 20 mld. lei;
  • Băncile comerciale dețin în portofoliu Valori Mobiliare de Stat în valoare de 5 mld. lei (pot fi folosiți pentru operațiuni REPO).

2. Riscul din sectorul de asigurări. Existența companiilor în stare de „comă” , resuscitarea acestora este imposibilă. Care va fi decizia CNPF-ului ? Va fi necesară o nouă emisie din partea BNM-ului ?

  • Suma de 14,5 mld. lei, acordată celor 3 bănci problematice va fi suficientă ?

3. Politica fiscală stimulativă. Predominarea cheltuielilor cu caracter social în totalul cheltuielilor împiedică corecția mai rapidă a contului curent, generând presiuni de depreciere suplimentare.

4. Achitarea datoriei externe. Ieșiri de capital din țară.

5. Sistarea/blocarea asistenței financiare externe a R. Moldova ca rezultat al lipsei unui acord cu FMI. Surse financiare necesare pentru susținerea bugetului și dezvoltării R. Moldova.

6. Acumularea datoriei SA MoldovaGaz față de concernul Gazprom.

  • Ajustarea tardivă a tarifelor la gazele naturale a condus la incapacitatea MoldovaGaz de a efectua integral și la timp plata importului, acumulând datorii semnificative față de furnizor;
  • Apariția presiunilor puternice în momentul apariției mijloacelor financiare suficiente;
  • În urma majorării tarifelor prestatorii de servicii vor înregistra încasări mai mari, presiunile vor fi în creștere.

7. Sectorul agricol. Seceta din acest an a avut un impact negativ asupra producției agricole. Conform estimărilor și datelor preliminare:

  • Recolta de cerealiere este cu cca. 30% inferioară față de 2014;
  • Recolta de floarea soarelui cu cca. 30% inferioară față de 2014;
  • Recolta de sfeclă de zahăr este cu cca. 50% mai mică față de 2014.

Micșorarea producției agricole și existența unor bariere de export din partea Federației Ruse vor determina scăderea semnificativă a influxului de valută. Totodată, necesitatea de majorare a importurilor pentru satisfacerea cererii interne de produse agroalimentare va intensifica presiunile asupra monedei naționale.

Sezonul rece. R. Moldova nu dispune de resurse energetice suficiente pentru sezonul rece. În această perioadă se manifestă o cerere sporită din partea importatorilor de resurse energetice.

P.S. Nu este posibil de cuantificat efectele instabilității politice și declarațiile iresponsabile a politicienilor care pot provoca panica.

Prin combinarea analizei fundamentale cu cea tehnică am reușit să identific nivelurile de rezistență pentru deprecierea monedei naționale față de dolarul american și moneda unică europeană.

Nivelurile de rezistență pentru perechea valutară USD/MDL

  1. USD/MDL = 19,75 (piața se află în imediata apropiere de acest nivel, această barieră va fi ușor distrusă);
  2. USD/MDL = 22.25;
  3. USD/MDL = 24,50 (nivel pivot);
  4. USD/MDL = 28,10 (riscuri foarte mari să ajungem la acest nivel în primele luni ale anului 2016).

Nivelurile de rezistență pentru perechea valutară EUR/MDL

  1. EUR/MDL = 22.70;
  2. EUR/MDL = 24,45;
  3. EUR/MDL = 26,95 (nivel pivot);
  4. EUR/MDL = 29,50.
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Comentarii