Idei de Afaceri

Se spune că un adevărat om de afaceri este capabil să scoată bani și din piatră seacă. De ce să nu încercați să scoateți bani și din gură de șarpe?

Deoarece se bazează pe 5 factori importanţi de dezvoltare agricolă, California este statul american care oferă cea mai bogată şi variată cantitate de produse agricole din Statele Unite ale Americii.

Tot mai mulţi cetăţeni moldoveni se lansează în afaceri agricole netradiţionale pentru Republica Moldova. Aceştia aleg să crească căpşune până toamna târziu sau să cultive mure. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare spune că încurajează astfel de iniţiative.

Agricultura olandeză este principala furnizoare la nivel mondial de produse horticole şi un exportator important de carne şi de produse lactate.

După o toamnă foarte secetoasă - care a pus la încercare priceperea fermierilor în a valorifica puţina apă din sol pentru a înfiinţa culturi de rapiţă bine încheiate -, dar şi foarte lungă - care a făcut ca suprafeţele cu cereale de toamnă să revină la normal, iarna blândă şi destul de umedă a refăcut necesarul hidric al solului şi a creat condiţii foarte bune pentru dezvoltarea culturilor semănate în toamnă.

Părerile despre crocodili sunt împărţite în rândul populaţiei, caracterizarea acestora trecând de la fascinanţi sau fosile vii către periculoşi, reci şi umezi, până la fobia pentru orice reptilă, inclusiv pentru aceste „lighioane". Cert este că aproape toată lumea le înţelege valoarea economică.

Agricultura este un sector economic plin de contradicţii. Totuşi, analiza acestui domeniu relevă faptul că un exemplu bun pentru iniţierea afacerilor îl reprezintă activitatea agricultorilor italieni, de aceea, domnule Aurel Purice, o să vă relatez despre modalităţile de a iniţia şi dezvolta afaceri în agricultura italiană. 

Aprecierile deosebite pe care le are prunul, se datorează productivității mari a pomilor, calității înalte a fructelor, perioadei extinse de valorifi care a acestora, numeroaselor soiuri valoroase, cu coacerea de la foarte timpurie - la foarte târzie și diversității gustului.

Sunt cunoscute multe posibilități de valorifi care a fructelor: consum în stare proaspătă, deshidratare, prelucrare ca gem, dulceață, magiun, compot, rachiu etc., Cultivarea prunelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje:

• Plantațiile de prun produc recolte de cca. 15-30 t/ha și pot fi exploatate 20-25 de ani
• Cererea crescândă pe piața locală și export (pe piața Rusiei și a Belorusiei) pentru prune în stare proaspătă și uscate
• Investiția se recuperează în mai mult de 2 ani de rod deplin (7 ani de la plantare)
• Prezența în țară a companiilor care exportă prune în stare proaspătă și uscate, companiilor producătoare de sucuri, gemuri, compoturi etc.

Investiția necesară

Plantația de prune este o investiție capitală pe termen lung, care poate fi exploatată 20-25 de ani. Durata exploatării eficiente depinde de corectitudinea înființării plantației și îngrijirea acesteia în primii 3-4 ani după plantare. Alegerea soiului de prun este determinată de mai mulți factori: cerințele pieței, condițiile climaterice, metoda de cultivare, sistemul de irigare, structura solului, reacție slab acidă sau neutră, apele freatice, etc. Înființarea unui hectar de prune și îngrijirea acestuia până la intrarea în rod (primii 5 ani) necesită cca. 86.9 mii lei pentru 1 ha de livadă.

Piața de comercializare

Prețul angro de comercializare a prunelor a fost mare pentru producători în sezonul agricol 2011, oferta de prune în anul 2011 fiind mult mai mică, comparativ cu anul 2010, cererea a fost mare și în anul 2012. Acești doi factori au condus la prețuri mari de achiziție și comercializare a prunelor. În anul 2012, prețul angro la prune a fost de două ori mai mare, decât în anul 2010 și a constituit 4 - 6 lei/kg (în anul 2010 prețul a fost de 2-2.5 lei/ kg). Fermierii care produc prune au menționat, că au obținut cu 30-40 la sută mai puțin în comparație cu anul 2011.

Totodată, fermierii ce au depozitat prunele în frigidere pentru perioada de 40 zile, au comercializat prune la 9,5-10 lei / kg, care este un preț bun în cazul dezvoltării lanțului valoric și comercializarea fructelor în sezonul când piața nu este saturată.

Principalii cumpărători de prune sunt: comercianții de fructe, care realizează prunele la piețele din Chișinău și alte centre raionale; exportatorii de fructe proaspete; fabricile de sucuri; depozite angro și magazine; producătorii de fructe uscate. Cele mai bune prețuri pot fi obținute în cazul comercializării prunelor în stare proaspătă și uscate însă cu condiția că fructele sunt conforme cu condițiile organoleptice și sunt calibrate după mărime și culoare.

Desfășurarea afacerii

Soiuri de prune. În Moldova sunt cunoscute următoarele soiuri de prune: Ruth Gerstetter, Persicovaia, Ranniaia Hramova, Chișinevscaia ranniaia, Cabardinscaia ranniaia, Vengherca iubileinaia, Tuleu gras Vengherca crupnaia sladcaia, Sopernița, Vinete de italia, Stanley, Senteabrskaia, Vinete de moldova, Prezident, Pozdniaia Hramova etc. Important este ca materialul săditor să fie procurat de la pepinierele licențiate pentru ca antreprenorul să fi e eligibil la accesarea subvențiilor.

Înființarea plantațiilor. Plantațiile de prun se înființează pe pantele interioare cu expoziție nordică, nord – vestică și vestică. Odată cu desfundatul la adâncimea de 30-40 cm, în sol se încorporează 40 – 60 tone de îngrășăminte organice, 200-350 kg de îngrășăminte minerale complexe la 1 ha. Distanțele optimale de plantare a pomilor sunt de 6x4, 6x3 m (420-556 copaci la hectar). Pe aceeași parcelă se plantează 3-4 soiuri de prun, astfel alese ca să se polenizeze reciproc și, eventual, să aibă aceeași epocă de înflorire și coacere. Se plantează 4-6 rânduri de fiecare soi.

Întreținerea solului în livadă. Cel mai potrivit sistem de întreținere a solului este înierbarea între rânduri, deoarece permite efectuarea la timp a operațiilor de protecție contra bolilor și dăunătorilor (după ploi, etc.) și iarba cosită servește ca îngrășăminte organice. Pe parcursul vegetației, între pomi, pe rând, se efectuează afânarea.

Administrarea îngrășămintelor. În livezile pe rod, pe solurile cu o fertilitate slabă este necesar să se aplice 40-60 t gunoi de grajd o dată la 3-5 ani. În cazurile când nu dispunem de îngrășăminte organice se administrează îngrășăminte minerale complexe 300-400 kg/ha. Se recomandă aplicarea îngrășămintelor chimice numai pe rânduri de pomi, pe banda de 1,5-2 m.

Recoltarea prunelor. Perioada optimă de recoltare a prunelor pentru consum în stare proaspătă este determinată de calitățile organoleptice ale fructelor, de rezistența la transportare și păstrare temporară, de culoarea caracteristică soiului respectiv, de mărimea fructelor, de densitatea pulpei, de raportul dintre conținutul substanțelor solubile și acizi organici. Prunele destinate prelucrării se culeg în faza de coacere deplină, când pielița din jurul pedunculului începe să se zbârcească ușor. La acest moment concentrația de zahăr este maximă, iar produsele obținute ar putea poseda calități deosebit de prețioase.

Recoltarea prunelor se face numai pe timp uscat și răcoros după ce s-a evaporat roua. Dacă pentru consum proaspăt prunele trebuiesc expediate la distanțe mari, atunci acestea pot fi recoltate cu cel mult 2-3 zile înainte de termenul optim, pentru a rezista mai bine la transport și între timp să-și mai îmbunătățească cât e posibil calitățile. Prunele pentru export și consum în stare proaspătă se culeg cu mâna în coșuri speciale căptușite în interior cu pânză, sub care se pune talaș mărunțit. Fructele culese se așează cu grijă în lădiță, iar pentru a preveni vătămarea prunelor, capacitatea coșurilor sau a găleților de recoltare nu trebuie să depășească 5-6 kg.

Analiza veniturilor și cheltuielilor. La respectarea strictă a tehnologiei de producție, plantațiile de prun asigură recolte de 10-25 tone de fructe la hectar, după intrarea lor în plină producție (anul 7-8 după plantare). Pentru calculul veniturilor s-a folosit recolta medie la hectar de 15 tone. Această recoltă este caracteristică începând cu anul 2-3 de rod, atunci când pomii întră în perioada de plină producție.

Recuperarea investițiilor. Termenul de recuperare a investițiilor la înființarea plantației de prun este un indicator important pentru fermieri la implementarea investiției date. Mărimea investiției necesare pentru plantarea unui hectar de prun constituie suma de 94,879 lei.

Reieșind din suma investițiilor și nivelului anual planificat al profitului, termenul de recuperare a investițiilor la plantarea livezii de prun va constitui mai puțin de 2.22 an de rod (sau peste cca. 7 ani după plantare), ceea ce prezintă un interes pentru diversificarea activităților și veniturilor în spațiul rural.

Andrei ZBANCĂ, Dr., specialist agrobusiness

Sursa: agroinform.md

Afacerea cu arbuşti este foarte profitabilă, mai ales cu 11 specii de arbuşti fructiferi: cătină, căpşuni, coacăză, zmeură, afine, mure, agriş, smochine, soc, coarne, trandafir de dulceaţă. Este una din puţinele afaceri care au rămas încă, practic, neexploatate în Moldova. Cererea este cât se poate de mare, mai ales în mediul urban, iar concurenţa aproape că nu există! Uşor de cultivat, fructele de pădure continuă să fie o delicatesă şi unele dintre acestea sunt considerate adevărate panacee.

Şapte argumente în favoarea unei afaceri cu cătină, căpşuni, coacăză

1. Sunt fructe care se obţin rapid, fără bătaie de cap. Cătina, cătina albă, căpşunii, coacăza şi murele sunt fructe foarte căutate pe piaţă, uşor de distribuit, la un preţ avantajos.
2. Investiţia iniţială este nesemnificativă. Desigur, depinde de cât teren dispuneţi, de ce tip de arbuşti doriţi să cultivaţi şi de la ce nivel doriţi să demaraţi afacerea. Dar, spre exemplu, dacă doriţi să porniţi afacerea ca o activitate de weekend, cu 150 de euro, vă puteţi asigura o cultură de 450 de arbuşti fructiferi.
3. Este o activitate simplă şi, lucru important, plăcută.
4. Este o afacere profitabilă. Fructele de pădure – cătina, cătina albă, căpşunii, coacăza – sunt foarte căutate şi se vând destul de scump.
5. Concurenţă nu există. Cătina, cătina albă, zmeura, căpşunii sau coacăza proaspete se găsesc cu greu în pieţe şi supermarketuri şi, de cele mai multe ori, preţul lor este foarte mare, din cauză că sunt importate.
6. Beneficiaţi de toate informaţiile necesare demarării şi dezvoltării acestei afaceri vizitând www.sfaturi.biz.
7. Obţineţi rapid şi la un preţ avantajos toate informaţiile necesare acestei afaceri. 

Cine sunt clienţii Dvs.?

Iată contextul în care veţi activa, demarând o astfel de afacere, şi elementele care o fac să fie extrem de atractivă în Moldova de astăzi:

• consumatori direcţi (care vin în pieţe);
• angrosiştii locali sau vânzători de fructe cu amănuntul;
• cofetării-patiserii;
• supermarketuri;
• restaurante din zonă;
• prin colaborări cu producătorii de iaurturi, sucuri de fructe, dulceţuri, siropuri;
• către producătorii de produse cosmetice naturale sau de tip plafar.

Bugetul iniţial

Depinde de cât teren dispuneţi. Depinde apoi de specia sau speciile de arbuşti pentru care optaţi, pentru că preţurile acestora diferă. De exemplu, cu 150 de euro puteţi planta 350 de răsaduri de căpşuni, 50 de zmeură şi 50 de arbuşti de coacăză (neagră sau roşie) sau 50 de muri fără spini. Practic, cu 150 de euro vă asiguraţi o cultură de 450 de arbuşti fructiferi.

Profitul apare încă din primul an. Puteţi vinde fructele pe tot parcursul anului. Din mai până în octombrie – fructele proaspete, iar în perioada de iarnă – preparate sau semipreparate. Gândiţi-vă numai la preţurile acestor fructe în supermarketuri şi chiar pe piaţă... 4,5 euro/kg de zmeură sau afine; 5 euro/kg de căpşuni, 4 euro/kg de cătină. Pentru un kg de coacăză neagră obţineţi 6,5 euro, iar de pe un hectar puteţi recolta 4-5 tone de coacăză. Să presupunem, pentru primul an, o producţie de doar 4 tone de fructe la hectar x 5 euro/kg de pomuşoare (preţ mediu) = 20 000 euro de la un hectar cultivat. Scădeţi investiţia iniţială de 150 de euro şi rămâneţi cu un profit de 19.850 de euro. Muncind doar în weekend. Preţurile sunt pentru fructele proaspete, neprelucrate. Sucurile sau dulceţurile le puteţi vinde mult mai scump.

Este o afacere finanţată prin fonduri structurale. Puteţi înfiinţa o plantaţie de arbuşti fructiferi cu bani de la stat. Primiţi finanţare în proporţie de 50-75 la sută. Fondurile reprezentă cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată. Solicitanţi: persoane fizice autorizate – PFA; asociaţii familiale autorizate – AF; societăţi comerciale; cooperative agricole; grupuri de producători. Gândiţi-vă la tufele de cătină, coacăză, zmeură sau mure de pe marginea drumurilor de pădure, culese şi comercializate la un preţ de 15-20 lei/păhărel.

Câţi bani aţi putea obţine dacă aţi cultiva doar zmeură şi mure în propria curte... Iar dacă mai plantaţi 2-3 arbuşti de cătină, 5-6 afini şi câţiva căpşuni profitul este garantat. Fructele „de pădure" sunt foarte căutate şi aproape lipsesc cu desăvârşire pe piaţă. În condiţiile climaterice din Moldova se pot planta fără probleme 11 specii de arbuşti fructiferi: căpşun, zmeură, mur, coacăz, agriş, afin, smochin, cătină, soc, corn, trandafir de dulceaţă. Aceste specii cresc spontan şi au o producţie mare de fructe. Sunt uşor de cultivat, ca o profitabilă activitate de weekend.

11 avantaje ale acestei afaceri

1. Investiţia iniţială a acestei afaceri este nesemnificativă.
2. Este o activitate simplă şi plăcută.
3. Afacerea cu arbuşti este profitabilă. Fructele „de pădure" sunt foarte căutate şi se vând destul de bine.
4. Nu necesită mult timp. Weekendurile sunt suficiente.
5. Concurenţa este, practic, 0! Fructele proaspete se găsesc cu greu în pieţe şi supermarket-uri. Iar atunci când se găsesc nu sunt de cea mai bună calitate.
6. Arbuştii fructiferi se adaptează foarte bine la condiţiile climaterice din Moldova, iar plantarea lor nu presupune metode speciale.
7. Profitul apare încă din primul an şi se măreşte pe măsură ce producţia de fructe creşte.
8. Puteţi vinde fructele pe tot parcursul anului. Din mai până în octombrie – fructe proaspete, iar în perioada de iarnă – sub forma de preparate sau semipreparate.
9. Cererea de fructe „de pădure" este foarte mare. Mai ales în mediul urban.
10. Cătina, cătina albă, căpşunele şi coacăza sunt fructe foarte căutate în afară. Producătorii pot exporta fructe de pădure către: Olanda, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Spania, Italia.
11. Le puteţi valorifica în diferite forme: proaspete, gemuri, compoturi, dulceţuri, sucuri naturale. Puteţi valorifica şi puiet de arbuşti. De la o plantă-mamă de zmeur puteţi lua 30-50 de puiet.

10 motive ca să cultivi arbuşti:

1. Investiţie iniţială moderată.
2. Beneficiezi de fonduri nerambursabile.
3. Ai o piaţă mare şi diversă.
4. La început, nu-ţi trebuie decât un hectar de teren sau o miniseră.
5. Poţi extinde afacerea în fiecare an.
6. Timpul de lucru este foarte scurt.
7. Este o afacere cu venit sigur.
8. Poţi alege cele mai roditoare şi profitabile specii de arbuşti.
9. Controlezi soiurile cele mai potrivite zonei.
10. Ai un număr imens de clienţi.

Nici tu şi nici familia ta nu mai trebuie să plecaţi acum în Spania!

Fii căpşunar şi culege căpşuni pentru tine însuţi! Nimic mai curat şi mai sănătos decât să faci bani din arbuşti, adică din căpşuni, zmeură, mure, coacăză, cătină, agrişe, afine, corn, smochine, soc, trandafir de dulceaţă! Te-ai tot gândit cum poţi obţine independenţa financiară sau cum poţi câştiga mai mult păstrându-ţi actualul serviciu? Nimic mai simplu! Cultivă cei mai productivi arbuşti şi obţine cele mai gustoase fructe de pădure! Fructele proaspete atrag clienţii ca un magnet.

Dacă nu ştiai, află că:

Fructele de pădure conţin vitamine şi minerale care previn bolile neurodegenerative, afecţiunile cardiovasculare şi sunt una dintre puţinele surse de antocianidine, substanţe care împiedică apariţia varicelor, calmează durerile din poliartritele reumatoide şi previn cancerul.

Pomuşoarele sunt recomandate în curele de slăbire

Fructele de pădure au proprietăţi diuretice, detoxifiante şi valoare energetică mică. Mai exact, 100 grame de mure şi 100 grame de zmeură conţin fiecare 25 de calorii, iar coacăzele şi afinele 28, respectiv 30. de asemenea, 100 g de afine conţin numai 30 de calorii, 2 g de fibre, 17 mg de vitamina C, 88 mg de potasiu, 12 mg de calciu. Totodată, murele, afinele şi coacăzele au şi proprietăţi hipoglicemiante, adică limitează producţia de insulină, substanţă care intervine în procesul de îngrăşare, prin stocarea zahărului sub formă de grăsimi.

Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamină C decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele! În fructul copt de cătină, conţinutul de vitamina C depăşeşte 400-800 mg la 100 g de suc proaspăt. Acelaşi fruct conţine şi vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Tot cătina conţine celuloză, betacaroten (mai mult chiar decât pulpa de morcov!), microelemente, adică fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier, sodiu şi uleiuri complexe.

O mulţime de vitamine şi minerale vitale conţin şi murele, căpşunele şi coacăza.

Sursa: flux.md

Nu dăm o importanţă prea mare socului deşi gustul dulce-acidulat al „socatei" ne tentează adesea şi ne aduce aminte de anii copilăriei. Faptul că acest arbust creşte sălbatic, în pădure sau pe marginea drumului, îl face accesibil dar şi ignorat în peisajul agricol de la noi.