Migdalul este o specie de vigoare mijlocie. În funcţie de soi, portaltoi, condiţiile de creştere pomii ating înălţimea de 6-8 metri şi manifestă o creştere viguroasă în primii ani după plantare.
În acest sens, soiurile prezintă diferenţe mari şi sunt clasificate în soiuri de vigoare mare, mijlocie şi slabă. Tăierea pomilor trebuie realizată după trecerea perioadei cu geruri mari, dar înainte de dezmugurit.
Datorită particularităților de creștere și fructificare și cerințelor înalte față de lumină, una dintre cele mai oportune forme de conducere a pomilor de migdal este vasul ameliorat cu 4 șarpante.
Caracteristici forma de coroană vas ameliorat cu 4 șarpante
- truchiul înalt de 70-80 cm;
- axul central scurt;
- 4 șarpante distanțate la 15-20 cm una de alta cu unghiuri medii de înclinare de 40-45o;
- unghiul de divergență al șarpantelor de 90o;
- 3 subșarpante, amplasate la 30-40 cm pe fiecare șarpantă;
- ramurile de garnisire amplasate bilateral-altern, se reîntineresc periodic la lemn de 3-4 ani.
Tăierile la migdal în anul I de la plantare
Pomii plantați cu coroana proiectată din pepinieră: trunchi de cca 60-70 cm și 4 ramificări bine dezvoltate, iar axul suprimat deasupra ultimei ramificări. Tăierea după plantare se efectuează primăvara devreme în următoarea subordine:
- ramura superioară se scurtează la 10-15 cm;
- a 2-a la 20-25 cm;
- a 3-a și a 4-a se taie mai lung, astfel ca ramura inferioară să nu depășească lungimea de 30-35 cm.
Scurtarea se face la un mugur exterior sau la o ramificare exterioară, care se taie deasupra primului mugure de la baza ei.
Citește aici și despre Tufa spaniolă la cireș – cum se formează coroana. Tăierile.
Când lăstarii ating lungimea de 10-12 cm, se elimină cei de pe laturile superioare și inferioare, concurenții lăstarilor de prelungire ai șarpantelor.
Dacă la plantare s-au utilizat pomi cu coroana neproiectată, formarea se inițiază în livadă, scurtându-se primăvara la 90-100 cm. După dezmugurire se degajează trunchiul, iar când lăstarii ating lungimea de 20-25 cm se proiectează viitoarele 4 șarpante.
Tăierile la migdal în anul II
Primăvara devreme, mai întâi, se elimină concurenții ramurilor de prelungire ale șarpantelor și ramurile verticale, „lacome” de pe laturile superioare, rămase din anul precedent și care îndesesc centrul coroanei.
Se corectează unghiurile de înclinare ale șarpantelor prin tăieri de transfer la o ramificare exterioară cu poziția necesară. Dacă ramurile de prelungire depășesc lungimea de 50-60 cm, ele se scurtează, pentru a favoriza formarea ramurilor mixte de rod și proiectarea subșarpantelor.
Pe șarpante 40 cm de la punctul de inserție se definitivează poziția primei șarpante și se subordonează cu creșterea axului șarpantei.
În perioada de vegetație, când lăstarii ating lungimea 20-25 cm, se suprimă cei verticali de pe laturile superioare ale șarpantelor, cât și concurenții de prelungire ai șarpantelor.
Tăierile la migdal în anul III
Primăvara devreme se elimină ramurile verticale de pe laturile superioare, concurenții ramurilor de prelungire ale șarpantelor și subșarpantelor, acestea la rândul lor sunt scurtate la 50-60 cm, concomitent echilibrându-se vigoarea de creștere a șarpantelor.
În continuare, pe șarpante, din ramurile laterale la 40 cm de la prima șarpantă în partea opusă a ei se proiectează a doua subșarpantă. Se răresc ramurile de garnisire prea apropiate și se scurtează cele prea lungi la 40-50 cm
Tăierile la migdal în anul IV
Continuă formarea coroanei prin tăieri de primăvară și operații în verde. Primăvara se elimină ramurile verticale de pe laturile superioare și inferioare ale șarpantelor, se corectează unghiurile de înclinare și se scurtează ramurile de prelungire a șarpantelor și subșarpantelor la circa 50 cm, se reîntineresc ramurile de rod în curs de epuizare.
Se proiectează subșarpanta a treia. Se atrage o atenție deosebită echilibrării în vigoarea de creștere a șarpantelor și subșarpantelor, garnisirii uniforme cu ramuri mixte de rod cu lungimea de 40-60 cm.
Află aici despre Sistemul KGB la cireș – cum formăm coroana. Tăierile.
Tăierile la migdal în anul V
Se încheie formarea coroanei. Începând cu anul 5 și anii următori, tăierile la migdal au următoarele obiective:
- menținerea dimensiunilor și structurii proiectate ale coroanei;
- echilibrarea vigorii de creștere a ramurilor de semischelet;
- garnisirea uniformă, inclusiv cu ramuri de rod și evitarea degarnisirii premature;
- normarea încărcăturii cu fructe și renovarea ramurilor de semischelet cu ciclul de 3-4 ani.
Tăierea de menținere a structurii coroanei și cele de fructificare se efectuează conform recomandărilor descrise aici.
Bibliografie selectivă: BABUC V.; PEȘTEANU A.; GUDUMAC E. Conducerea și tăierea pomilor și arbuștilor fructiferi, Chișinău 2015, p.221-226.
Comentarii