După semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, agenţii economici din Republica Moldova au început să beneficieze de scutiri anuale de taxe pentru contigentele tarifare la exportul unor anumite tipuri de mărfuri.
Astfel începând cu 1 septembrie 2014, fructele şi legumele precum merele, prunele, strugurii de masă, roşiile şi usturoiul, dar și sucul de struguri – au acces pe piaţa europeană în regim „duty-free”, adică, fără achitarea taxelor vamale (în acest sens, nu sunt aplicate nici componenta ad valorem, şi nici criteriul preţului de intrare), susţin autorităţile.
În UE am exportat doar 1.900 tone de mere şi nici-un usturoi
E adevărat că au fost negociate anumite contingente (cantităţi), care sunt disponibile anual, doar că majoritatea acestora nu sunt valorificate de agenţii economici, din varii motive. În acelaşi timp autorităţile tot fac promisiuni că vor solicita majorarea acestor volume.
Datele oficiale relevă că în anul 2018 doar în cazul a unui singur tip de marfă din cele şase, volumele au fost valorificate integral – strugurii de masă – 10.000 tone din 10.000 tone au ajuns pe piaţa UE, fără taxe.
La prune proaspete cota de 10.000 de tone a fost valorificată în proporţie de 99% (9.881 de tone).
La restul deloc, s-au maximum 5%. De exemplu din cota de 40.000 de tone de mere proaspete, s-a reuşit exportul a doar 1.859 tone, ceea ce este mai puţin de 5% din contingent şi doar 0,3% din toată recolta de mere din Moldova.
Şi aceasta în condiţiile în care în 2018 a fost o recoltă de circa 600.000 de tone de mere şi mulţi agricultori nu aveau unde îşi vinde marfa.
Iurie Fală, director executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Moldova explică acest paradox prin faptul că şi în țările Uniunii Europene (În special Polonia) s-au înregistrat recolte bogate de mere, dar şi de prune (România).
În cazul cotei de 2.000 de tone de tomate, apoi s-a reuşit exportul doar a 40 de tone. Aici însă se atestă un deficit de roşii şi pe piaţa internă, iar producătorii de sucuri şi conserve susţin că sunt nevoiţi să importe tomate pentru a le folosi în procesul de producere.
Cât despe celelalte două poziţii (usturoi şi suc de struguri), contingentele de 220 de tone şi respectiv 500 tone, acestea au rămas nevalorificate. În cazul usturoiului este clar de ce, or şi pe piaţa internă domină cel importat din China şi alte state.
Cotele la cereale depăşite de 3-5 ori
Mult mai bună este situaţia la exportul pe piaţa UE a unor produse agricole, în special cereale prin utilizarea aşa-zisului mecanism de prevenire a eludării.
Astfel la categoria grâu, făina şi aglomerate sub formă de pelete s-au exportat 381.338 tone (de cinci ori mai mult decât prevede cota stabilită la 75.000 tone); la porumb, făina şi aglomerate sub formă de pelete – 456.809 tone (351% din totalul de 130.000 tone); la orz, făina şi aglomerate sub formă de pelete – 59.394 tone (85% din totalul de 70.000 tone), iar la cereale prelucrate – 9.697 tone (388% din totalul de 2.500 tone.)
Totodată, zahăr a fost exportat în proporţie de 75% (27.907 tone din totalul cotei de 37.400 tone), iar porumb zaharat – de 305% (4.570 tone din totalul de 1.500 tone).
Ce importăm fără taxe din UE
Cât despre valorificarea în anul 2018 a concesiilor tarifare acordate de autorităţile de la Chişinău la importul de mărfuri din UE, aici se atestă o valorificare aproape totală: la carne de porc – 100% din totalul de 4.000 tone; la carne de pasăre – 100% din totalul de 4.000 tone; la produse lactate – 100% din totalul de o mie de tone; la produse procesate din carne – 100% din totalul de 1.700 tone; la zahăr – 100% din totalul de 5.400 tone, iar la produse din zahăr – 309 tone (48,3% din totalul de 640 tone).
Datele mai arată în anul 2018, 1.672 de companii din Moldova au exportat în UE, reprezentând astfel peste 70% din numărul total de companii exportatoare.
Topul ţărilor în care companiile autohtone realizează activităţi de export este condus detaşat de România (1.066 companii), urmată de Germania (258), Italia (253), Polonia (190) şi Bulgaria (130).
Majorarea contingentelor tarifare la materie primă
Cu toate că multe dintre contingentele tarifare pentru produsele exportate în UE nu sunt valorificate pe deplin de producătorii autohtoni, de câţiva ani autorităţile moloveneşti solicită partenerilor europeni examinarea posibilităţii majorării acestora.
Principalul argument este faptul că datorită suportului constant acordat de UE și evoluțiilor structurale, care au avut loc în ultimii ani în domeniul agricol, a crescut considerabil potențialul de export a țării noastre la anumite categorii de mărfuri.
Astfel la finele anului trecut, Republica Moldova a solicitat majorarea contingentelor tarifare la struguri de masă proaspeți până la 25.000 tone, prune proaspete – 20.000 tone, iar la cireșe – 2.000 tone.
În plus s-a solicitat mărirea contingentelor și la produsele care fac obiectul mecanismului împotriva eludării: grâu – de la 75.000 tone la 250.000 tone, orz – 70.000 tone la 100.000 tone, porumb – de la 130.000 tone la 250.000 tone, zahăr – de la 37.400 la 50.000 tone, iar la cereale prelucrate (alcool) – de la 2.500 la 15.000 tone etc.
Moldova, o sursă de materie primă
Astfel se poate de constatat că în loc să caute posibilităţi de procesare a acestor produse în Moldova, autorităţile susţin transformarea ţării noastre într-o sursă de materie primă.
De altfel reprezentanţii UE au promis că solicitările autorităţilor de la Chişinău vor fi examinate, reieșind din evoluțiile pe piața comunitară şi soluționate în favoarea producătorilor naționali, dar au atras şi ei atenţia la structura acestor exporturi.
Într-o declarație a grupurilor de consultări interne dintre Republica Moldova și UE dedicate comerțului și dezvoltării durabile se precizează că „deși ZLSAC creează oportunități pentru producătorii moldoveni, structura exporturilor denotă o dependență majoră de sectoarele economiei bazate pe utilizarea extensivă a forței de muncă (agricultură, textile etc.)”.
În plus reprezentanţii UE indicau că solicitările părţii moldoveneşti ridică anumite semne de întrebare în condiţiile în care „se atestă o lipsă de capacități de producție necesare pentru a atinge cotele la exportul de orz, porumb, zahăr și porumb zaharat, pentru a face uz în mod deplin de oportunitățile mecanismului de prevenire a eludării”.
Mai adăugăm că un studiu realizat de economiştii Adrian Lupuşor şi Vadim Gumene, privind impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE, relevă că acesta a avut şi are un efect pozitiv asupra exporturile de agroalimentare.
Astfel efectul net al DCFTA pentru exporturile de agroalimentare este estimat la circa 240 milioane dolari. Totodată estimările experţilor relevă că exporturile de agroalimentare în UE ar fi avut o dinamică mult mai scăzută, dacă Moldova nu constituia DCFTA cu UE.
„DCFTA a permis exporturilor de agroalimentare să-și revină mult mai ușor după seceta din 2015 și să valorifice mai bine oportunitățile creșterii economice din UE în perioada 2016 și 2017”, constată cei doi experţi.
Sursa: Mold-Street
Comentarii