Prețurile la cereale oscilează de multă vreme. Motivele pentru care acestea scad și se ridică sunt multe și variate. A venit timpul să înțelegem mai bine ce și în ce măsură influențează costul grânelor.
Factorii ce afectează într-o măsură sau alta prețurile pot fi împărțiți în șase grupuri principale. În considerație se iau multe lucruri: de la vremea din Argentina și rezervele de cereale până la cotațiile metalelor prețioase și situația politică din țările importatoare.
1. Producția: cu cât prognozele privind recolta sunt mai exacte, cu atât prețurile sunt mai stabile
Cea mai mare influență asupra prețurilor la cereale o au indicatorii de performanță: rezultatele obținute la recolta trecută și cele scontate. Se iau în considerare:
- mărimea suprafețelor cultivate,
- prognozele privind recolta viitoare,
- stocurile reportate,
- termenii de recoltare.
Reieșind din suprafețele însămânțate, agricultorii contează pe o anumită recoltă. În baza estimărilor făcute, statul face prognoze de consum intern și export. Calculele se fac de mai multe ori în sezon deoarece fermierii își corectează prognozele în funcție de vreme, sol și alte condiții.
De exemplu, dacă mărimea suprafețelor cultivate este sub nivelul anului precedent atunci oferta va fi mai slabă, respectiv și prețurile vor urca și invers.
În timp ce agricultorii din toată lumea așteaptă o nouă roadă, în depozite stau cereale rămase din recolta trecută. Rezervele mondiale de cereale vor ajunge anul acesta la un nivel record ceea ce va duce la scăderea prețurilor.
Prețurile pot să crească și dacă fermierii culeg roada mai târziu de termenul stabilit.
Influențe asupra prețurilor pot fi mai ales dacă prognozele contrazic realitatea din marile țări exportatoare
2. Vremea: natura calcă pe nervi fermierii din toată lumea
Cu vremea nu se glumește, căci de ea depinde în mare parte dacă așteptările fermierilor se vor adeveri sau nu. Dacă căldurile excesive au pârjolit recolta atunci prețurile vor crește întrucât volumul producției a scăzut, pe când cererea continuă să crească.
Dacă în perioada vegetativă se menține vreme caldă, agricultorii se pot trezi cu recolta compromisă din cauza insectelor cărora le priește temperaturile ridicate.
Pe lângă secetă și incendii, există și motive mai exotice care fac să oscileze prețurile. La fiecare 5-10 ani, temperatura apelor Oceanului Pacific la suprafață se schimbă, influențând clima din Brazilia, Argentina, Mexic, SUA și Australia, mari producători sau importatori de cereale și semințe oleaginoase. Fenomenul este numit El Niño și generează, de la o regiune la alta, secetă, ploi abundente etc. Anul trecut, El Niño a inundat câmpurile însămânțate cu porumb din SUA.
La Niña, un alt fenomen înrudit, cauzează scăderea temperaturilor în America de Nord și Sud, respectiv, în țările unde a fost secetă pot apărea ploi puternice.
3. Factorii economici: fiecare țară influențează prețurile în felul său
Factorii economici includ:
- volumul exporturilor și importurilor de cereale,
- echilibrul dintre cerere și ofertă,
- situația pieței,
- situația economică din țările importatoare.
În cazul fiecărei culturi în parte putem vorbi de circa 5-10 țări care consumă între 70 și 90% din totalul producției de pe piață, respectiv ele generează cererea.
Piața boabelor de soia este condusă de Argentina, Brazilia și SUA, cărora le revin 88% din totalul exporturilor și tot ele formează oferta.
Schimbările economice din aceste țări influențează balanța culturii de soia. Astfel, dacă China își reduce consumul, prețurile scad, iar dacă Argentina este lovită de un cataclism, atunci prețurile urcă.
Este important să se cunoască în ce fază economică se află piața cerealelor. În funcție de fază –avânt, punct maxim sau recesiune – se poate prognoza viitoarea creștere sau scădere a prețurilor.
În plus, trebuie să se țină cont și de faza economică din țările importatoare și exportatoare, care determină volumul producției și puterea de cumpărare.
Situația economică din țările importatoare influențează livrările de cereale direct și indirect. De exemplu, întrucât chinezii au început să trăiască mai bine, aceștia consumă mai mult porc, respectiv crescătorii cumpără mai multe furaje, iar cererea de soia a crescut.
4. Situația de pe piețele adiacente: criza financiară stimulează piața cerealelor
Există o legătură strânsă între piața financiară și cea a bunurilor. Investitorii din toată lumea își plasează banii în sectoarele cu cel mai mare potențial. Dacă piața instrumentelor financiare crește sau valutele se apreciază, investitorii își retrag capitalurile din piețele de materii prime și le plasează în cele financiare.
Și invers, dacă piața financiară se zdruncină , investitorii optează pentru cea de bunuri. În acest caz prețurile la mărfuri cresc, inclusiv și prețurile la cereale.
Prețurile la petrol depind de prețurile la rapiță, întrucât din ea se produce bio-diesel. Totodată, prețurile la floarea soarelui și rapiță sunt trase în jos dacă piața uleiului de palmier, controlată de Indonezia, este în creștere.
Există un indice de corelație dintre prețul la soia și porumb. Soia de regulă este 2,2 ori mai scumpă decât porumbul. Dacă indicele este sub 2,2 atunci este mai profitabil să semeni porumb și vice versa. Dacă indicele este mai mare de 2,2 atunci fermierii decid să cultive mai multă soia. Ulterior oferta de soia crește, iar prețul cade treptat. În rezultat, indicele ar putea să revină la nivelul de 2,2 sau mai jos.
5. Politica: situația tensionată din interiorul țării influențează negativ puterea de cumpărare
La începutul lui 2011, Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a trecut prin așa-zisă ”primăvara arabă”. Respectiv țara a cumpărat mai puțin grâu, iar prețul grâului pe piața internațională a scăzut cu 25%. Scăderea este semnificativă întrucât egiptenii consumă de două ori mai mult grâu pe cap de locuitor decât media din alte țări.
6. Speculațiile: uneori brokerii influenți nici măcar nu știu cum arată culturile tranzacționate în câmp
Cu speculațiile se ocupă fondurile de investiții ce lucrează pentru platformele de comerț din America și Europa. Anume investitorii au decis să investească în piețe, speculând cu prețurile. Când aceștia vând instrumente financiare pentru culturile agricole prețurile cad, iar când le cumpără ele cresc.
Volumul schimburilor comerciale la burse a depășit demult volumul real al vânzărilor și achizițiilor de cereale pe piețele fizice. Numai la Bursa din Chicago, în 2015, volumul mediu anual al comerțului cu porumb a depășit de 30 de ori volumul comerțului cu soia și de 8,5 ori cel cu grâu.
Influența fiecărui factor în parte asupra prețurilor este, probabil, neînsemnată. Însă luate împreună ele arată star ea reală a lucrurilor pe piața cerealelor, ceea ce vă permite să prognozați prețurile și să decideți ce culturi trebuie cultivate pentru a obține profituri mai frumoase.
Articol realizat în baza materialelor aggeek.net
Comentarii