Cu toate că în ultimii ani agricultura impulsionează tot mai mult creşterea economică a ţării, din cauza că este prea dependentă de condiţiile climaterice, sectorul rămâne vulnerabil. Pentru a susţine trecerea la o agricultură performantă, Guvernul SUA a investit 80 de milioane de dolari pentru reabilitarea a zece sisteme ce vor permite irigarea a peste 15 mii de hectare de teren agricol, prelucrat de circa nouă mii de fermieri. Două dintre acestea deja au fost date în exploatare, la Criuleni şi Lopatna, iar la celelalte lucrările se derulează într-un ritm avansat, scrie ECO.md
Ţara noastră a moştenit din perioada sovietică 78 de sisteme centralizate de irigare care ar permite irigarea a circa 144 mii hectare de teren agricol. Potrivit statisticilor din ultimii ani însă, sunt irigate doar mai puţin de 1% (6,5 mii ha în 2013) din suprafața totală a terenurilor arabile. Cu toate acestea, autorităţile nu se grăbesc să investească în reabilitarea sistemelor de irigare, iar în premieră un pas în acest sens a fost făcut datorită Programului Compact, implementat de Fondul Provocările Mileniului Moldova în perioada 2010-2015. Programul are o valoare totală de 262 de milioane de dolari dintre care 80 de milioane au fost direcţionaţi pentru renovarea a zece sisteme de irigare.
Dintre acestea, două au fost deja date în folosinţă la Criuleni şi Lopatna, iar sistemele de la Jora de Jos, Blindeşti, Leova, Puhăceni, Roşcani, Grozeşti, Chircani Zărneşti şi Coşniţa sunt încă în proces de reabilitare. Potrivit contractelor, toate lucrările vor fi finalizate până la 1 august curent.
Despre cum se desfăşoară lucrările la unul dintre cele mai mari sisteme de irigare, care acoperă o suprafață de peste 2400 de hectare de teren agricol, am aflat într-o vizită la Coşniţa, raionul Dubăsari.
Echipament modern, cu un consum redus de energie
La sistemul de la Coşniţa lucrările de reabilitare prevăd renovarea a două staţii de pompare şi construcţia a două staţii noi, cu zece pompe principale. Lungimea totală a conductelor depăşeşte 85 mii de metri, iar costurile lucrărilor ating 13,87 mil. de dolari.
Potrivit inginerului Emil Strungaru, staţiile de pompare au fost construite după standardele europene. „Exact aşa cum vedeţi aici sunt construite şi în Europa. Echipamentele sunt ultimele ca şi tehnică, de cea mai bună calitate, pompe KSB germane şi motoare Siemens. Sistemele de protecţie sunt şi ele performante, asigură ca sistemele de pompare să nu fie supuse unor greşeli de exploatare. De exemplu, avem un sistem care monitorizează nivelul apei în Nistru, astfel încât dacă scade apa, pompele să nu meargă în gol să se distrugă”, a relatat inginerul jurnaliştilor în cadrul unui tur de presă la sistemul de irigare Coşniţa.
Acum lucrările la sistemul de irigare Coşniţa sunt realizate în proporţie de circa 78%. „Cele mai complexe lucrări au fost deja executate. Este în fază finală instalarea pompelor şi echipamentului electromecanic şi automatizat, plus finisarea în jurul staţiilor. Cele mai de durată lucrări au fost străpungerea digurilor, construirea fundaţiei şi însăşi a staţiei de pompare”, a spus inginerul de şantier.
Comparativ cu pompele vechi, cele noi utilizează raţional energia electrică, astfel încât consumul este cu mult mai mic. „Pompele noi dispun de dispozitive de autoreglare şi reglaj al turaţiei pompei, care reglează turaţiile în funcţie de cererea de apă la hidrant. Nu lucrează mereu la turaţie maxim, aşa ca cele vechi”, a precizat Sergiu Iuncu, directorul Proiectului „Tranziție la Agricultura Performantă” în cadrul FPM Moldova.
Agricultorul Vasile Popa confirmă că cheltuielile pentru irigare se vor reduce. „Până acum utilizam sistemul vechi care era foarte costisitor. Acum numai datorită faptului că am format Asociaţia cheltuielile au scăzut la 50%. Potrivit calculelor, la sistemul nou preţul va fi de aproximativ 3 lei pentru un cub de apă pentru irigare, faţă de 4-5 lei cât era anterior. În alte raioane care utilizează sistemele vechi preţul ajunge şi la 7-8-9 lei cubul”, a precizat fermierul.
Se asociază pentru a gestiona singuri sistemele
Dacă anterior sistemele de irigare erau în gestiunea Agenţiei Apele Moldovei, acum sistemele reabilitate sunt transmise în gestiunea Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă, aceasta fiind şi o condiţie impusă iniţial de Fondul Provocările Mileniului.
Potrivit directorului executiv al FPM Moldova, Valentina Badrajan, când sistemele erau în gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei” au existat plângeri din partea fermierilor. „S-au constatat deficienţe şi management vicios la Apele Moldovei. Fermierii plăteau pentru apă, însă n-o aveau la timp, aveau datorii la Union Fenosa, ei plăteau dar primeau apă alţii. S-au depistat lucruri foarte urâte”.
Astfel, deşi a existat o rezistenţă din partea instituţiilor statului, după ce a fost asigurat cadrul legal necesar au fost create 11 asociaţii, iar managementul a nouă sisteme de irigare a fost deja transferat către aceste asociaţii. Totodată, membrii asociaţiilor au fost instruiţi pentru a asigura durabilitatea investiţiilor Compact.
„Transferul managementului sistemelor noi de la autoritățile publice către Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare permite fermierilor asociați să decidă singuri care este prețul apei utilizate la irigare, care este graficul de livrare a apei și cum să administreze sistemul”, a subliniat Valentina Badrajan.
Cât priveşte Asociaţia Utilizatorilor de Apă din Coşniţa, directorul Rusu Nicolae spune că în prezent ea are 1562 membri, însă luna aceasta vor fi selectaţi aproximativ 68% dintre ei, adică doar cei care achită cotizaţiile anuale. Ceilalţi tot îşi vor putea iriga terenurile, dar îi va costa mai scump. „La moment Asociaţia are nişte dificultăţi din cauza că s-a planificat subvenţionarea energiei electrice utilizate pentru irigare, iar până în prezent suma de 267 de mii încă nu a fost primită, pe când anul trecut a fost achitată în luna decembrie. De aceea mulţi agenţi economici au dificultăţi la achitarea cotizaţiilor la terenurile agricole pe care le deţin de la proprietari”, a adăugat fermierul.
Recoltă mai bogată de pe terenurile irigate
Directorul Asociaţiei Utilizatorilor de Apă din Coşniţa susţine că pe terenurile irigate recolta este cu mult mai mare. „De exemplu, de pe un câmp cu cartofi care a fost irigat s-au recoltat 36-38 tone la hectar, pe când de pe terenurile neirigate s-au strâns doar 2-3 tone”, povesteşte agricultorul. Totodată, el mai spune că odată cu reabilitarea sistemului apare interes mai mare din partea fermierilor, care în ultima perioadă au plantat mai multe livezi.
Vasile Popa, producător de legume, fructe şi cereale cultivă în total o suprafaţă de circa 50 de hectare şi susţine că reabilitarea sistemului de irigare este foarte necesară. „Majoritatea suntem producători de culturi intensive, cu valoare adăugată înaltă, cum sunt legumele şi fructele”, spune fermierul.
La rândul său, Vladimir Ciubuc, preşedintele AUA Coşniţa povesteşte că anul acesta, prin intermediul Programului 2KR, va procura o maşină de irigare. „Eu am două hectare de livadă tânără şi vreau s-o pun sub picurătoare, fiindcă şi recolta e mai mare, şi calitatea fructelor este mai înaltă. Mai departe vrem să ne ocupăm şi cu legumicultura, fiindcă asta-i mai profitabil”, spune Vladimir Ciubuc.
Terenurile din zona irigată s-au scumpit şi nici nu sunt scoase la vânzare
Se pare că agricultorii conştientizează pe deplin avantajele irigării plantaţiilor, or de când au început lucrările de reparaţie a sistemelor preţurile la terenurile din zonele irigate au sporit. Mai mult, acestea nici nu prea sunt scoase la vânzare. Preşedintele AUA Coşniţa confirmă acest lucru. „Vă spun din propria experienţă, eu am procurat 28 de ari cu o sută de lei arul, iar acum preţul este de 300 de lei. Datorită sistemului de irigare au crescut preţurile terenurilor, deoarece sporeşte şi roada”.
Dosar:
Programul Compact este implementat de Fondul Provocările Mileniului Moldova și are o valoare totală de 262 de milioane de dolari, bani oferiţi de către Guvernul SUA în perioada 2010-2015. În cadrul programului sunt realizate două proiecte: Tranziţia la Agricultura Performantă şi Reabilitarea Drumurilor. Evaluarea impactului Programului va dura până în anul 2021. Cât priveşte Programul Compact II pentru Republica Moldova, acesta nu a fost semnat în decembrie 2014 din cauza restanţelor la indicatorul controlul corupţiei, astfel că ţara noastră a ratat investiţii importante.
Comentarii