Termenii de „societate de consum”, „avalanșa de deşeuri” şi „criza deşeurilor” nu sunt decât câteva exemple care permit ilustrarea problemelor create de deşeuri, cu care se confruntă mediul înconjurător de astăzi.
În ultimii anii, fiecare cetăţean al Republicii Moldova a generat anual aproape 550 de kilograme de deșeuri menajere, cantitate care plasează ţara noastră pe ultimele locuri în Uniunea Europeana, potrivit Eurostat.
În continuare, expertul Andrei Gumovschi relatează mai multe despre practica Cehiei în gestionarea deșeurilor și care sunt impedimentele întâlnite la acest capitol.
Raportat la o medie comunitară de 522 de kilograme, Moldova intră în urma României, Letoniei, Poloniei, Slovaciei şi Cehiei în grupul ţărilor care produc cantități mici de deşeuri menajere pe cap de locuitor.
De altfel, cehii aruncă cel mai puţin gunoi din Europa, fiecare locuitor generând 294 de kilograme de deşeuri menajere.
Trei milioane de metri cubi de gunoi s-au adunat anul trecut în Moldova. Două milioane din acestea sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Mai mult de o treime din deșeuri – 1,2 milioane de metri cubi – revin Chișinăului.
În Republica Moldova, 97% sunt plasate în gropi de gunoi, ca în majoritatea ţărilor est-europene, în Germania, de exemplu, peste 50% sunt reciclate.
În viaţa de zi cu zi noi producem o serie de deşeuri menajere care sunt aruncate în locuri special amenajate şi nu le mai refoloseşte nimeni.
Deşeurile aruncate sau stocate în diferite locuri neadmise, poluează aerul, apa şi solul, degradează peisajele pe suprafeţe întinse, antrenează costuri ridicate pentru depozitarea lor şi uzine pentru incinerarea reziduurilor.
După cum se ştie, din procesele de producţie agricolă rezultă o cantitate mare de produse auxiliare refolosibile. Multe dintre acestea au valoare economică, putând fi utilizate ca sursă de biogaz (biometan).
Biogazul se obţine din deşeuri agroindustriale, forestiere sau din alte deşeuri, în urma unor activităţi fermentative a unor microorganisme (bacterii) anaerobe.
Pentru obţinerea biogazului, deşeurile se pot amesteca cu microorganisme anaerobe, care activează în lipsa completă a aerului.
În aceste condiţii se dezvoltă foarte bine bacteriile care sunt capabile de a transforma deșeurile organice în gaz metan şi dioxid de carbon.
Unele materiale care aparent nu mai sunt folositoare ar putea fi reciclate (refabricate). Obiectele din metal, hârtie, sticlă, plastic şi altele pot fi reciclate.
Această reciclare ar contribui la salvarea anumitor plante, animale sau a unor materiale de fabricare. De exemplu, materialele din hârtie sunt folosite o singură dată după care sunt aruncate.
Dacă acestea ar fi reciclate nu ar mai fi nevoie să se mai consume plante din care se fabrică hârtia. Reciclarea plasticului are rol în scutirea solului de a fi poluat, deoarece materialele din plastic se degradează în aproximativ 100 de ani şi nu ar mai necesita materialul din care se extrage plasticul.
După reciclare, plasticul nu îşi pierde calitaţile, la fel cum materialele din sticlă şi din metal.
Compostarea deşeurilor
O reciclare naturală a biomasei, adică a deşeurilor, este compostul. Compostul nu înseamna doar atenuarea problemei deşeurilor.
Produsul final, compostul, este un îngrăşămant natural şi un excelent ameliorant care poate fi utilizat în grădini şi pe câmpuri.
Pentru a putea recupera deşeurile organice, este indispensabil să le colectăm separat. Este important ca acestea să conţină cât mai puţin posibil suprafeţe indezirabile (corpuri străine şi poluanţi).
Elementele cele mai importante, de exemplu, bucăţile de arbori, arbuşti, trebuie tăiate pentru a facilita procesul de descompunere.
Apoi, materialul este bine amestecat şi pus în formă de straturi. Adică, începând din acest moment, începe procesul de descompunere propriu-zis.
Microorganismele şi alte organisme vii din sol transformă substanţa organică în nutritivi. Acest proces liber de energie face să crească temperatura în compost.
După câteva săptămâni, deşeurile organice s-au transformat în compost bogat şi hrănitor care poate fi utilizat ca îngrăşământ pentru o bună creştere vegetală.
Practica utilizări deşeurilor comunale din Cehia ar fi o afacere profitabilă pentru Republica Moldova şi nu numai.
Practica cehă în menajarea deşeurilor ar putea fi implementată şi în Republica Moldova, căci problema insuficienţei spaţiului pentru depozitarea deşeurilor este una actuală şi pentru ţara noastră.
Având ocazia să vizitez Cehia, câţva ani în urmă, am văzut în orăşelul Tusmice o întreprindere de prelucrare a deşeurilor comunale şi industriale AAEN spol sro.
Scopul vizitei fiind de a vedea metodologia de stocare şi utilizare a deşeurilor şi obţinerea biogazului, care se utilizează pentru producerea energiei electrice. Î
Aici se utilizează deşeurile din orăşelele din preajmă, unele localităţi rurale din împrejurime şi deşeurile (cenuşa) de la termoelectro centrala de la Tusmice.
Gunoiştea este împărţită în 4 secţii dintre care o secţie aparte este pentru depozitarea deşeurilor periculoase pentru mediu şi sănătatea faunei şi florei.
La baza secţiilor pentru utilizarea deşeurilor comunale se pun trei straturi de argilă a câte 20 cm grosime fiecare, iar pentru secţia deşeurilor menajere periculoase se mai pune o peliculă cu grosimea de 0,5 cm.
Pe toată suprafaţa gunoiştii sunt construite 18 ţevi verticale din beton, care au perforaţii pentru conectarea cu ţevile orizontale din poliester care au destinaţia colectării biogazului.
Cu ajutorul pompelor, biogazul se colectează în rezervoare speciale. Viteza de pompare a biogazului este de 47 l/oră.
Componenţa biogazului include:
- Metan – 52%;
- CO2 – 39,40%;
- O2 – 0,26%.
Aproximativ 50% din biogazul obţinut se utilizează pentru producerea energiei electrice cu caracteristicele: 220-250 kw şi 55-65 V. Întreprinderea realizează 6 mln kw/oră pe an, rentabilitatea fiind egală cu coeficientul – 1.
Costul la 1 kw/c este de 2,70 CZK (Crone Cehia 1CZK atunci era = 0,55 lei moldovenești).
Pentru prelucrarea unei tone de deşeuri comunale, clientul achită 1000 CZK. (ce este echivalent cu 500 lei) dintre care 500 CZK rămân pentru întreprindere, iar 500 CZK se reţin ca impozite.
Pentru prelucrarea unei tone de deşeuri major periculoase se achită 6200 CZK, dintre care pentru întreprinderea de prelucrare a deşeurilor rămân 2500 CZK, restul banilor se repartizează pentru fondul protecţiei mediului, impozite etc.
Cauciucurile de la autovehicule se colectează sepărat, se mărunţesc şi se expediază la unele întreprinderi care ulterior le prelucrează la producerea asfaltului pentru drumuri sau se utilizează la prepararea cauciucurilor.
Tehnica include: tractoare care nivelează terenul, fărâmiţează materialele de construcţii şi presează deşeurile.
La suprafaţă, nivelul maximal de deşeuri se acoperă cu peliculă şi cu 3 straturi de argilă a câte 20 cm fiecare iar deasupra se mai acoperă cu un strat de humus unde ulterior se plantează arbori.
După închiderea completă a gunoiştii, timp de 15 ani se va continua extragerea biogazului.
Profitul anual al gunoiştii este de circa 10 milioane de CZK, dintre care aproximativ 2 milioane CZK se achită impozitele la stat.
Rentabilitatea stației de producere a electricității nu este mare, dar datorită subvenţiilor este posibil de a acoperi toate cheltuielile aferente.
Subvenţia este în mărime de 1,4 croni pentru 1kw și are ca scop primordial imbunatăţirea situaţiei ecologice din regiune. Suplimentar, cei care solicită ca deşeurile lor să fie depozitate aici, vor trebui să achite taxa de 1000 CZK/tonă, din care o parte vor merge la compania care menajează deşeurile şi o parte la administraţia locală din această regiune, şi anume în fondul de întreţinere a mediului ambiant.
Taxa achitată pentru depozitarea deşeurilor chimice va fi de apromimativ de 8800 czk/tona fiind divizată între administraţie şi proprietarii gunoiştii.
Compania ce stochează gunoiul achită la stat anual o taxă de aproxomativ 2 milioane de CZK, iar venitul anual înregistrat de compania MAEN este de 5 milioane de dolari SUA.
Însă, acest tip de activitate în ţările Uniunii Europe este subvenţionat de către stat, datorită efectului pozitiv pe care îl are asupra întregii societăţi, pe când în Moldova nu este.
Ca rezultat, nimeni nu doreşte să investească şi să dezvolte acest domeniu de activitate. Unica posibilitate ar fi atragerea surselor străine de la organizațiile internaţionale care au ca obiectiv principal protecţia mediului înconjurător.
Bibliografie
Gumovschi A. Utilizarea deşeurilor comunale, o afacere profitabilă în Cehia care ar fi profitabilă şi pentru Moldova. Revista NOOSFERA, Chișinău, 2019.
Acest material este realizat în cadrul proiectului „InfOrganic Moldova 2020-2022”, implementat de A. O. „Educație pentru Dezvoltare” (AED), cu suportul financiar al Fundației ”Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED). AED mulțumește Agrobiznes pentru produsul elaborat.
