‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
sâmbătă, 20 aprilie, 2024
14.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleCompostul - îmbunătăţeşte calitatea solului. Vezi cum să-l pregăteşti

Compostul – îmbunătăţeşte calitatea solului. Vezi cum să-l pregăteşti

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Toamna este cel mai potrivit anotimp pentru a îngriji solul, pregătindu-l astfel pentru producţia de anul viitor. Cea mai eficientă metodă ar fi pregătirea compostului. Acesta are numeroase beneficii, atât pentru calitatea solului, reprezentând o formă sustenabilă de îngrăşământ, dar şi pentru că ajută la reciclarea selectivă.

Pe lângă faptul că aduce beneficii solului şi ajută ca plantele să crească mai sănătos, compostul ajută la îmbunătăţirea calităţii pământului şi reduce nevoia de a folosi fertilizanţi chimici. Folosirea compostului este benefică structurii rădăcinii plantelor. Mai mult decât atât, ajută la echilibrarea pH-ului şi moderarea temperaturii solului.

Modul de pregătire a compostului

Compostul este un îngrăşământ natural, mai complex, bogat în nutrienţi, obţinut prin descompunerea materiilor vegetale şi menajere. Acesta se obţine atunci când materia organică este descompusă de către organisme în condiţiile favorabile. Aceşti factori includ menţinerea nutrienţilor în echilibru, umiditatea şi temperatura potrivită, dar şi aerarea constantă şi adecvată a amestecului. Procesul de formarea a compostului are loc la temperaturi între 38 – 66 de grade Celsius.

Pentru obţinerea compostului se folosesc materiale bogate în azot (ingrediente verzi) şi materiale bogate în carbon (ingrediente brune).

Ingredientele verzi pe care le poţi adăuga sunt: iarba tunsă, frunze, resturi vegetale de plante de casă, flori, coji sau resturi de legume, buruieni neajunse la maturitate (care nu au seminţe), coji de ouă, excremente de animale (de capră, de oaie, de cal, de vacă, de păsări).

Materialele bogate în carbon (brune) pe care le poţi folosi sunt: hârtie de ziar, cartoane, rumeguş (lemn netratat), paie, fân, crengi tocate, scoarţă de pomi, aşchii de lemn. Nu vei folosi însă niciodată: frunze de rubarba, resturi vegetale tratate cu insecticid, oase, resturi de plante bolnave sau infestate cu dăunători, grăsimi animale sau vegetale, resturi de peşte sau de alte animale, pene, metale, sticle sau deşeuri de plastic. După ce au fost selectate toate materialele pentru compost, urmează paşii:

‹ adv ›

Alternează materialele brune şi verzi folosite

În primul rând, alege un recipient potrivit. Poţi achiziţiona o cutie specială pentru compost. Aceasta este uşor de montat şi utilizat şi este rezistentă la intemperii. Pereţii sunt prevăzuţi cu orificii de aerisire care asigură oxigenarea.

Apoi se amestecă materialele verzi cu cele uscate, brune. Dacă grămada de compost e prea umedă şi are un miros specific, adaugă elemente brune. Şi viceversa: dacă observi o culoare maronie, adaugă materiale maro. În final, mai pune şi puţină apă.

Udarea compostului

Adaugă puţină apă în mod regulat până când vei obţine consistenţa unui burete umed. Atenţie, nu adăuga foarte multă apă deoarece există riscul ca grămada să putrezească. Monitorizează temperatura mormanului de compost şi verifica mereu dacă materialele se descompun corespunzător. În această fază, compostul ar trebui să se încălzească.

‹ adv ›

Aerarea

Cu ajutorul unei furci speciale pentru compost, odată la 2-3 săptămâni, vei face aerarea, prin amestecarea straturilor. Tehnica de realizare este simplă. Se ia materialul de pe marginea grămezii de compost şi se adaugă prima dată apoi cel din interior se adaugă deasupra. În acest fel, straturile sunt inversate şi materialul de pe margine mai puţin descompus este introdus în centrul grămezii de compostare.

Cel mai bun moment pentru a aera compostul este atunci când centrul acestuia este cald. Poţi adăuga şi apă, dacă materialele compostabile sunt prea uscate. Poţi folosi produse speciale, care conţin enzime şi microorganisme.

 Folosirea compostului

Când compostul nu mai este cald şi devine vizibil uscat şi maro, este momentul perfect să îl foloseşti. Adaugă cantitatea de compost în funcţie de nevoia de îngrăşământ a plantelor: pentru plante care necesită un sol bogat, pune 30-40 kg compost pe metru pătrat, pentru legume – 15 kg, iar pentru cele nepretenţioase, ce cresc într-un sol bogat, sunt suficiente 10 kg pe metru pătrat.

Cu un minim de efort se poate obţine un sol de foarte bună calitate, pentru orice tip de cultură. Tot ce trebuie e să te foloseşti de ce ai la îndemână în grădina proprie.

‹ adv ›

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›