Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, a făcut bilanțul anului agricol 2022.
În cadrul unei conferințe de presă, acesta a enumerat principalele provocări cu care s-au confruntat agricultorii în anul 2022, dar și acțiunile întreprinse de instituție pentru susținerea producătorilor agricoli.
Ministrul a menționat că, atunci când vorbim despre agricultură trebuie să înțelegem cât de importantă este această ramură pentru economia națională, dar și vitală pentru dezvoltarea economico-socială a localităților rurale.
„Anul 2022 pentru agricultura națională a fost unul extrem de dificil, cu o multitudine de crize care s-au suprapus. Aici mă refer la criza post-Covid, războiul din Ucraina, care a perturbat toate căile comerciale pe care le avea Republica Moldova, în materie de export a produselor agroalimentare, consecințele războiului, ce au dus la majorarea prețurilor la produsele petroliere, fertilizanți. Toate aceste majorări se regăsesc în cheltuielile agricultorilor în procesele de producere. Războiul a provocat și redirecționarea traseelor comerciale din Ucraina în alte țări, care trec acum prin Republica Moldova”.
Oficialul a remarcat că, nu în ultimul rând, seceta a provocat pierderi majore, în unele cazuri chiar de 100% la cereale, cum ar fi porumbul.
În anul curent, seceta s-a manifestat foarte atipic și 15% din nordul republicii a fost grav afectat. Aceste date au fost prezentate de către FAO care a făcut o analiză amplă a secetelor din țara noastră.
„În plus, embargoul economic a dus la scăderea vânzărilor pentru agenții economici și a cuprins toată producția vegetală”.
În altă ordine de idei, Vladimir Bolea a declarat că, Republica Moldova și-a sporit cantitatea de mere exportate în India și Egipt. Cât privește exportul în Uniunea Europeană, oficialul a spus că, volumul de mere exportat a crescut până la 10 mii de tone în 2022, comparativ cu 1100 de tone exportate în 2021.
Bolea a mai punctat că, una dintre realizări este și faptul că exportatorii din Republica Moldova, ce își exportă marfa în țările din UE, nu mai au obligativitatea de a prezenta certificatul fitosanitar.
Referindu-se la subvenționarea fermierilor, acesta a specificat că banii din FNDAMR sunt destinați subvenționării investițiilor realizate de agricultori.
„Amintesc că, în acest an, a fost prelungită perioada de depunere a dosarelor, până la data de 4 noiembrie, deoarece am înregistrat un număr record, peste 16 500 de dosare. Chiar dacă, pentru anul curent a fost aprobată suma de 1,5 miliarde de lei pentru FNDAMR, la următoarea rectificare din primăvara anului 2023, MAIA va veni cu cererea de majorare”.
În ceea ce ține de prioritățile pentru anul 2023, ministrul Agriculturii a specificat că instituția se va ocupa de crearea unui cadru juridic pentru anul 2024, iar activitatea gospodăriilor țărănești va fi plafonată.
Ministrul a amintit și despre faptul că, MAIA a finalizat discuțiile cu Banca Mondială pentru atragerea sumei de 55 de milioane de dolari, dintre care 25 de milioane vor fi direcționate către restabilirea sistemelor de irigare, iar alte 25 de milioane vor fi direcționate pentru modernizarea producerii de lapte.
Comentarii