Anul acesta, în regiunea Orhei se prognoza o roadă de mere mai necalitativă şi mai mică cu 25-30 la sută faţă de anul trecut. Dar, contrar prognozelor, numai în raionul Orhei se preconizează recoltarea a circa 50 000 tone de mere. Pieţele din teritoriu sunt inundate de fructe.
„Slavă Domnului, avem o roadă bună. Dar nu ne vom îmbogăţi nici de data asta”, susţine Ion Soltan, directorul SRL Tehnoinf-Agro.
„Pentru că suntem impuşi să dăm fructele, ca şi celelalte produse agricole, la un preţ de nimic, iar îngrăşămintele, pesticidele, motorina să le procurăm la preţuri astronomice. Ca să procurăm un litru de motorină trebuie să vindem 4-5 kilograme de mere. Dar şi mai scump ne costă îngrijirea livezii, preparatele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, lucrarea solului, recoltarea, ambalarea, depozitarea, transportarea roadei. Când pui cap la cap veniturile şi cheltuielile, chiar în condiţiile benefice din anul curent poţi să ieşi încă în minus”, spune Ion Soltan, concretizând că oricum toate forţele acum sunt concentrate la culesul fructelor. O parte din roadă este comercializată imediat, alta se pune la păstrare în speranţa unor condiţii mai avantajoase de desfacere.
Alt lider, Dumitru Ghilinschi de la Jora-de-Sus spune că embargoul impus de Rusia a lovit dureros mai ales în tinerii producători, care au investit bani grei în tehnologii performante şi acum au rămas fără piaţa de desfacere la care mizau. Boris Răileanu şi Ion Boşcăneanu, lideri agricoli de la Zorile, care au livezi mari de meri, sunt şi mai trişti, pentru că o grindină s-a abătut astă vară asupra plantaţiilor, distrugând roada şi cauzându-le pierderi de milioane de lei. „Ce a scăpat de la grindină am strâns şi am dat la sucuri, cu bănuţi”, a spus Boris Răileanu.
Cooperativa „Orhei-fruct” în prag de faliment
Misiunea principală a Cooperativei de întreprinzători “Orhei–fruct”, creată acum trei ani, era exportul de fructe. Dar săptămâna trecută, când am venit la cooperativă, am găsit sediul închis. După cum mi-a comunicat ulterior Dian Savca, director executiv al Organizaţiei Teritoriale Orhei a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM), cooperativa practic nu funcţionează.
„Ceea ce s-a întâmplat nu-i vina lui Ruslan Savin, preşedintele cooperativei, este de părere Dian Savca. O asemenea structură poate funcţiona eficient doar în cazul când exporturile sunt sigure, nu depind de capricii şi interese politice şi discordii impuse de ţara–importatoare. Poţi încheia zeci de contracte undeva la Voronej sau Costroma pentru sute şi mii de tone de producţie, dar ce folos, dacătir-urile sunt stopate şi întoarse înapoi de la vamă?”
În opinia lui Dian Savca, fructele noastre s-ar bucura de succes pe pieţele din UE dacă ne-am învăţa să le ambalăm conform standardelor europene şi să le promovăm în modul respectiv. Dânsul mi-a arătat o mostră de ladă pentru fructe, unde merele sunt ambalate numai în două rânduri, remarcând că fermieri din nordul republicii au deja linii de calibrare a fructelor conform exigenţelor pieţei europene.
Situaţie grea, dar nu disperată
La rândul său, Sergiu Muravschi, preşeditele Organizaţiei Teritoriale Orhei a FNFM a afirmat că roada de mere din anul curent este mult mai bogată şi mai calitativă ca în alţi ani, dar au apărut problemele legate de comercializarea fructelor. în anii trecuţi până la 60 la sută din roadă era încărcată în TIR-uri chiar din livadă, fiind trimisă mai ales în Rusia, iar producţia rămasă era depozitată în frigidere. Acum doar 10-15 % din fructe dacă vor fi comercializate nemijlocit din livezi cu destinaţia Bielarus, unicul partener de nădejde pe piaţa estică.
La moment un kilogram de mere poate fi vândut cu 2,5 – 3 lei în loc de 7- 8 lei preţul real care ar acoperi cheltuielile producătorului.Potrivit dlui Muravschi, după calităţile sale gustative mărul moldovenesc este superior şi celui polonez, cel mai răspândit în UE.
Preşedintele organizaţiei a mai remarcat că în ultimii ani producătorii din R.Moldova au posibilitatea să câştige ceva mai bine de la producerea şi comercializarea prunelor, pentru că republica noastră este unul din puţinii producători care asigură piaţa europeană cu acest fruct. Dânsul este de părere că în perspectivă sortimentul de fructe produse la noi ar trebui lărgit substanţial, lucru care va contribui la sporirea rentabilităţii ramurii.
„Piaţa estică încă va avea nevoie de producţia noastră, totuşi este foarte important ca noi să avem cât mai multe şi mai sigure variante de desfacere a producţiei agroalimentare şi să propunem consumatorilor producţie de calitate înaltă, conform standardelor internaţionale”, a mai adăugat Sergiu Muravschi.
Ion Cernei, Cuvintul.md
Comentarii