Utilizarea nămolului de la curățarea lacurilor în agricultură poate avea efecte benefice, deoarece vine cu un aport substanțial de azot, fosfor și potasiu – nutrienți necesari tuturor culturilor.
Altfel spus, nămolul este un bun fertilizant dacă este aplicat corect, conform tehnologiilor și fiind supus unei analize ce confirmă prezența nutrienților și a materiei organice benefice.
Gheorghe Jîgău, doctor, conferențiar universitar, specialist în pedologie, susține că nămolurile care au fost scoase odată cu curățarea lacurilor de acumulare cum ar fi iazurile, pot fi folosite înainte de lucrarea de bază a solului și se distribuie la fel ca și îngrășămintele minerale, gunoiul de grajd, cu ajutorul unui distribuitor.
„Bineînțeles că, în cazul dat este indicată o lucrare cu întoarcerea brazdei și încorporarea în sol sau este admisă și o lucrare cu grapa grea cu discuri, care să încorporeze nămolul în sol. Afânarea adâncă fără întoarcerea brazdei cu afânatorul nu va aduce rezultat”.
Specialistul recomandă încorporarea nămolului odată cu resturile organice. Drept exemplu, ar fi un câmp de grâu, pe care, după recoltare, rămân resturile organice, adică paiele, pentru descompunerea cărora ar fi necesare 7-10 kg de azot activ per tonă de paie, ceea ce nu este accesibil, în contextul prețurilor actuale, pentru marea majoritate a fermierilor.
„În acest context, recomand tratarea resturilor organice cu preparate biologice, care vin să inițieze descompunerea resturilor organice. Ulterior, la distanța de 2-3 săptămâni, se distribuie nămolul. Apoi, nu se lucrează imediat solul, ci se lasă pentru a avea contact cu precipitațiile. Abia mai târziu, se merge cu grapa cu discuri și se încorporează la 6-8 cm în sol, astfel se face contactul cu solul și se pornesc procesele biologice, iar semințele, care au rămas din urma recoltării sau a buruienilor, vor germina și se va forma un câmp verde.
Este important ca acest câmp verde să fie lăsat fără intervenție pentru o perioadă mai mare de timp. Înainte de a semăna alte culturi, de exemplu rapiță sau floarea-soarelui, trebuie de realizat fie arătura cu întoarcerea brazdei, dar nu mai adâncă de 22 de cm, fie o lucrare cu discurile grele, care va încorpora nămolul la 14-16 cm adâncime. Respectarea acestor recomandări va asigura efectul așteptat”.
Totodată, Gheorghe Jîgău, atrage atenția fermierilor asupra faptului că nămolul nu poate fi folosit imediat, deoarece atunci când este curățat acesta este sub forma unei paste, fără structură, ceea ce va aduce un efect invers.
„Deci, odată ce masa de sol structurată a fost spălată și a nimerit în heleșteu, ea devine dispersată. Respectiv, nămolul scos de la fundul bazinului de acumulare nu poate fi utilizat imediat. Și aici revin, și reamintesc că, nămolul are nevoie de un substrat organic cu microorganisme care vor porni procesele necesare. În mod contrar, fosforul și azotul se vor pierde”.
În ceea ce ține de prevederile legale pentru utilizarea nămolului, Radu Cazacu, director adjunct al Agenției Apele Moldovei, a specificat că, recomandă, în primul rând, producătorilor agricoli să efectueze analiza nămolului, ca acesta să nu fie contaminat, să nu conțină metale grele, nitrați, nitriți și altele.
„Este o analiză care va ajuta agricultorii să înțeleagă dacă nămolul are în componența sa nutrienți și materie organică benefică. În rest, nu există careva prevederi legale necesar de respectat în cazul utilizării nămolului”.
Amintim că, specialiștii atenționează despre necesitatea tratării nămolurilor înainte de utilizare în cazul provenienței acestora de la stațiile de epurare. În UE, utilizarea acestora este reglementată în baza Directivei 86/278/CEE privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură.
Comentarii