Problema utilizării nămolurilor îi preocupă nu numai pe specialiști, ecologi, medici, sau potențialii utilizatori, dar chiar și pe avocații și judecătorii implicați în procese pe această temă, verdictul în cazul acesteia căutându-se nu de puține ori în tribunalele din întreaga lume.
Motivul îl reprezintă chiar faptul că, în ciuda beneficiilor binecunoscute, nămolurile, în majoritatea cazurilor, reprezintă o amenințare reală atât pentru sănatatea omului cât și pentru mediul înconjurător, cu efecte nocive pe termen lung.
„Problema aplicării nămolurilor în agricultură mă preocupă din anul 2009, când am făcut expertiză plantelor de cartofi provenite din material semincer a companiei germane Europlant într-o gospodărie agricolă situată lângă stația de epurare a apelor uzate a municipiului Chișinău. În urma expertizei plantației de cartofi care era foarte slab dezvoltată, am stabilit că nu era pricina în materialul semincer, după cum afirma producătorul agricol, care se lăuda că are o experiență bogată în producera legumelor și cartofi cu utilizarea nămolurilor, pe care le realiza cu succes la piața centrală de la Chișinău, ci nămolul care a fost utilizat în mari cantități în sol. La o distanță mică de la gospodăria dată, un alt fermier cu același material semincer, aplicând gunoiul de grajd avea o plantație de cartofi sănătoasă bine dezvoltată, pe când plantația fertilizată cu nămol de la stația de epurare a apelor uzate era atăcată de boli, iar plantele erau foarte neuniform dezvoltate”, ne-a explicat Andrei Gumovschi, doctor, conferențiar universitar.
Ce este nămolul provenit de la stațiile de epurare și care este compoziția lui?
La stațiile de epurare apa uzată intră în instalațiile de tratare a apelor reziduale care conțin contaminanți diferiți. Nămolul de epurare este o suspensie care este eliberată în procesul de purificare biologică, fizico-chimică și mecanică.
Există 2 tipuri de precipitații la stațiile de epurare a apelor uzate în structură:
- Sedimentul brut – din rezervoare primare de sedimentare;
- Nămol activ – din tancurile de sedimentare secundare.
În sedimentul umed sunt prezente microorganisme patogene și ouă de helminți. Datorită faptului că în acest depozit sunt folosite elemente de potasiu, fosfor, azot, aceasta înseamnă că un astfel de precipitat nu poate fi folosit ca îngrășământ.
Nămolul activ – este o substanță complexă care participă la procesul de tratare a apelor reziduale. Biofilmul – este o colecție de microorganisme situate pe suprafața apei uzate.
Compoziția nămolului instalațiilor de tratare variază foarte mult:
Compoziția sedimentului brut (% din masa materiei uscate a precipitatului):
• Carbon (C) – 35,4-87,8;
• Hidrogen (H) – 4,5-8,7;
• Sulf (S) – 0,2-2,7;
• Azot (N) – 1,8-8;
• Oxigen (O) – 7,6-35,4.
Compoziția nămolului a instalațiilor de tratare (%):
• Carbon (C) – 44-75,8;
• Hidrogen (H) – 5-8,2;
• Sulf (S) – 0,9-2,7;
• Azot (N) – 3,3-9,8;
• Oxigen (O) – 12,5-43,2;
În sediment există și alți compuși.
Compoziția chimică a nămolului:
• Materie organică – 29.9037%;
• Apă (H2O) – 70%;
• Bariu (Ba) – 0,05%;
• Bor (B) – 0,002%;
• Crom (Cr) – 0,0075%;
• Plumb (Pb) – 0,0045%;
• Nichel (Ni) – 0,003%;
• Zinc (Zn) – 0,01%;
• Cobalt (Co) – 0,0008%;
• Cupru (Cu) – 0,0035%;
• Mangan (Mn) – 0,015%.
Acumularea de deșeuri în instalațiile de depozitare este una dintre cele mai periculoase și extrem de costisitoare pentru economia țării și mediul înconjurător.
Consiliul Europei a stabilit o serie de reguli stricte privind desfășurarea acestei activități. Astfel, prin Directiva 86/278/EEC au fost adoptate normele privind modul în care fermierii pot să aplice nămolurile provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești ca îngrășământ.
În mod normal, nămolul trebuie tratat înainte de a fi utilizat în agricultură. În Republica Moldova, aceste activități sunt reglementate prin unele documente pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.
La o primă vedere, constatăm că aceste acte normative trebuie revizuite cât mai rapid, având în vedere rezultatele cercetărilor și ale analizelor realizate pe acest subiect, la nivel național și internațional.
„Despre utilizarea nămolurilor de epurare în agricultură au apărut peste 20 de mii de articole unde companiile de apă din multe țări promovează entuziast această abordare. Recent, directorul tehnic al SC Apă Canal SA Galaţi în revista Ferma, anunță că aşteaptă fermierii să fie transportate în mod gratuit cu mijloacele unităţii şi administrate pe terenurile agricole în aceast an. Totodată menționează că Romeu Burciu, fermier din comuna gălăţeană Barcea, timp de trei ani la rând „înămoleşte” cu fertilizant organic natural terenurile pe care cultivă plante furajere pentru hrănirea lotului de vaci cu lapte. Pe suprafaţa îngrăşată cu nămolul provenit de la staţia de epurare din Tecuci a obţinut cu aproape 50 la sută mai mare producție decât pe alte sole fertilizate clasic. Compania menționează numai avantajele, fără a indica aspectele negative implicate de alegerea acestei opțiuni”, susține Andrei Gumovschi.
În cele ce urmează, vom prezenta câteva dintre cazurile privind utilizarea în agricultură a nămolurilor provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești:
- În 26 martie 2003, Curtea Federală Elvețiană a interzis utilizarea nămolurilor ca și fertilizator în agricultură pe tot teritoriul;
- În anul 2008, fermierul McElmurrays din Georgia (USA), a primit o decizie emisă de judecătorul federal Anthony Alaimo (11th Circuit Court) care confirmă faptul că, în urma aplicării nămolurilor în cadrul fermei sale, bovinele au murit, contaminând în același timp mai multe rezerve de lapte de vacă din mai multe state;
- În Districtul Washington, curtea federală a decis ca Agenția de Protecția Mediului nu are suficiente dovezi credibile, cu excepția câtorva studii, care să demonstreze justețea limitei maxime pentru crom.
„Cazurile menționate sunt menite să tragă un semnal de alarmă extrem de serios pentru companiile de apă-canal, fermieri, ecologi, dar și pentru autorități. În ciuda beneficiilor, în unele situații, nămolurile pot deveni un „cal troian” pentru fermier, punând în pericol vieți omenești, distrugând pe termen lung unele dintre marile avuții ale acestei nații: exceptionalele sale terenuri agricole”, explică Andrei Gumovschi.
Un aspect foarte important, despre care atât directiva Europeana nu vorbesc, este faptul ca nămolurile provenite de la stațiile de epurare conțin patogeni. Unii dintre aceștia au mijloace proprii de protecție și, ca urmare, distrugerea acestora necesită respectarea unor reguli foarte stricte.
Patogenii conținuți de nămolurile provenite de la stațiile de epurare sunt periculoși pentru mediul înconjurător, pentru oameni și pentru animale. Cu toate acestea, nici un document oficial care trateaza subiectul nămolurilor provenite de la stațiile de epurare, nu face nici o referire la acest subiect.
Specialiștii recomandă utilizarea nămolurilor tratate doar pe câmpurile unde nu este crescută producție agroalimentară, spre exemplu în plantațiile de salcie energetică.
Studiile realizate de către Comisia Europeană, vorbesc despre realizarea unui sistem de tratare și reciclare nămolul din stațiile de epurare a apelor reziduale extrem de costisitor.
Tratarea se efectuează în III etape:
Etapa I. Dezinfecția. Se efectuază cu produs dezinfectant „AlcoPerit” sau altul, în care componenta principală este peroxidul de hidrogen.
Etapa a II-a. Detoxifierea. Cu ajutorul sorbentul „Agroionite” care este introdus pe timp de aproximativ 2 ore.
Etapa III. Deshidratarea.
Și numai după tratare, nămolul poate fi utilizat:
- Ca sursă de combustibil.
- În producția de proteine furajere.
- Pentru fertilitatea solurilor nisipoase – ca ameliorant.
- În producția de chlorella ca mediu nutritiv.
- Ca îngrășământ organomineral.
„În concluzie, înainte de a continua practica răspândirii nămolurilor netratate pe terenurile agricole ca și fertilizant natural, propunem autorităților responsabile, fermierilor și companiilor de apă-canal să își aducă aminte celebra frază rostita de Ștefan cel Mare: „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri”, a conchis Andrei Gumovschi.
Articolul realizat reprezintă punctul de vedere oficial al profesorilor catedrei Medicină fundamentală și Ecologie a ULIM privind problematica complexă a tratării și utilizării nămolurilor provenite de la stațiile de epurare. De asemenea, specialiștii recomandă ca nămolurile să fie utilizate pentru terenurile destinate cultivării plantelor energetice așa ca salcia energetică, plopul energetic, miscanthus sau stuf chinezesc, și altele. Utilizarea nămolurilor în agricultură, în special a celor provenite de la stațiile de epurare, reprezintă un subiect foarte serios pentru dezbatere.
Autor: Andrei Gumovschi, doctor, conferențiar universitar.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
